O demisie anticipata

de     Averea
Vineri, 8 iulie 2005, 0:00


Hotararea Guvernului Tariceanu de a demisiona a prins reprezentantii partidului celor trei roze cu temele nefacute. Liderii PSD au constatat ca demersul lor la Curtea Constitutionala a avut efect de bumerang. In timp ce liberalii si democratii au batut palma dupa o noapte de negocieri aprinse, pe altarul anticipatelor ar putea fi sacrificati conservatorii lui Dan Voiculescu.

De altfel, acestia nici macar nu au fost consultati de catre aliati, fiind bulversati de anuntul premierului care ar putea pune punct aventurii lor parlamentare. La randul lor, udemeristii par pregatiti pentru anticipate, desi nu sunt de acord pe deplin cu declansarea acestora.

"Avem o serie de alte probleme mult mai importante de rezolvat si cred ca in aceasta perioada nu este deloc oportun sa discutam despre alegerile anticipate", spunea miercuri seara premierul Calin Popescu Tariceanu abia coborat din avionul care-l aducea de la Athena, dupa ce a aflat verdictului Curtii Constitutionale.

A urmat o noapte de discutii Traian Basescu cu partenerii democrati. Au fost invocate amenintari, negocieri si promisiuni de o parte si de alta, iar spre dimineata, Tariceanu si-a schimbat parerea si a acceptat ideea anticipatelor. Democratii, potrivit unor surse din coalitie, chiar i-ar fi spus liderului liberal ca PD ar intentiona sa se retraga de la guvernare.

Dis de dimineata, liderii liberali s-au adunat pentru a decide daca merg sau nu la urne inainte de termen. Au existat, potrivit unor surse, si pareri impotriva, venite din partea unor membri precum Ludovic Orban. In final, liberalii au decis ca se intorc la popor.

La Palatul Victoria au fost convocati reprezentantii UDMR si PUR, pentru a li se anunta decizia Aliantei DA. Sursele citate pretind ca aici nu ar fi fost vorba neaparat de o consultare, cat mai degraba de o instiintare a intentiilor PD si PNL.

Au urmat reactiile celorlalte partide, cele care au un vot in procedura parlamentara de dizolvare a Parlamentului, dar care, teoretic, nu pot intoarce din drum decizia Aliantei, in cazul in care se vor aduna voturile PNL, PD, UDMR, ale grupului minoritatilor, ale gruparii Ciontu, demisionara din PRM si chiar ale PRM.

Primii care au reactionat au fost cei de la PSD. Prin presedintele executiv, Adrian Nastase, PSD a folosit in discurs argumentul Uniunii Europene. "Eu cred ca o campanie electorala acum nu ar face decat sa consolideze aceasta impresie de instabilitate, de incertitudine in legatura cu traseul politic al Romaniei", a declarat Nastase.

Liderul PSD este de parere ca partidul nu va obtine, probabil, mai putine voturi decat a obtinut la alegerile anterioare.

"Alegerile anticipate si o campanie electorala chiar ne-ar oferi posibilitatea sa mobilizam oameni care pana acum se intrebau de ce nu devenim mai activi, mai dinamici", a precizat Nastase, punand insa sub semnul intrebarii popularitatea tezei anticipatelor in randurile parlamentarilor Coalitiei.

In schimb PRM pare mai dornic de noi alegeri. Precizand ca PRM doreste alegeri anticipate, vicepresedintele PRM, Lucian Bolcas, a explicat ca pentru a se ajunge la anticipate trebuie urmate etapele impuse de Constitutie, si anume numirea unui nou premier de catre presedinte, care va propune Parlamentului un guvern.

Mai mult, Bolcas a afirmat ca doreste alegeri anticipate atat parlamentare, cat si prezidentiale, pentru ca Parlamentul poate initia procedura demiterii presedintelui pentru diverse incalcari ale Constitutiei de catre acesta.

Cei care vor suferi cel mai mult in urma acestei actiuni sunt conservatorii.

"PC se va situa pe zona care asigura stabilitate pentru Romania", a declarat purtatorul de cuvant al PC, Bogdan Ciuca , limitandu-se sa precizeze ca partidul va lua o decizie dupa ce liderul formatiunii, Dan Voiculescu, se va intalni cu premierul Calin Popescu-Tariceanu si se vor prezenta argumentele pro si contra, a precizat sursa citata.

In paralel, udemeristii, siguri pe sansele lor de a accede din nou in Parlament, "sunt pregatiti pentru anticipate", sustine senatorul Verestoy Attila. "Suntem caliti de ani de zile pentru a face fata unor astfel de provocari" a declarat senatorul UDMR.

Anuntul premierului Calin Popescu Tariceanu privind demisia Executivului se va materializa la sf?rsitul saptam?nii viitoare. Motivul, Guvernul doreste sa mai promoveze alte cateva ordonante de urgenta aflate deja in lucru. "Mai avem c?teva sedinte de guvern pentru definitivarea catorva proiecte de ordonanta de urgenta.

Ne-am anuntat demisia pentru finalul saptamanii viitorae", a anuntat ministrul culturii, Mona Musca, inainte de a intra in sedinta Delegatiei Permanente a PNL. La randul sau, ministrul delegat pentru Relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, a spus ca doar premierul isi va inainta demisia iar Guvernul va fi automat demis.

Potrivit unor surse din Alianta, alegerile anticipare ar putea avea loc in intervalul 2-15 octombrie, cu putin inainte de raportul de tara al Comisiei Europene.

Ambii membri ai cabinetului Tariceanu au anuntat ca Alianta va participa in aceeasi formula ca si p?na in prezent la alegeri singura noutate fiind modificarea raportului de forte intre PNL si PD.

Daca la alegerile de anul trecut scorul era de 1,3 la 1 in favoarea liberalilor, acum democratii au facut un pas inainte in conditiile in care s-a batut palma pentru paritate pe listele parlamentare intre cele doua partide.

Liberalii si-au pastrat totusi dreptul de a desemna premierul. Cu toate acestea, o parte din membrii PNL care se foiau ieri pe holurile Parlamentului in asteptarea sefului de partid nu isi puteau ascunde nemultumirea fata de o astfel de intorsatura a lucrurilor care va zg?lt?i cu siguranta cateva fotolii parlamentare.

Desi neafectat in mod direct de noi alegeri legislative, viceprimarul de Bucuresti, Ludovic Orban, a anuntat ca va vota ferm in cadrul Delegatiei Permanente impotriva declansarii alegerilor anticipate. El a mai spus ca o astfel de masura nu se justifica in conditiile in care in Parlament coalitia de guvernamant are majoritate.

De altfel si alti membri, radicali, ai PNL si-au manifestat nemultumirea ca Tariceanu a luat o astfel de decizie fara se se fi consultat in prealabil cu Delegatia Permanenta si doreau sa-i ceara explicatii in cadrul sedintei.

Liderul filialei PNL Prahova, Dinu Patriciu, s-a abtinut insa de la a face comentarii, pretextand ca "nu se pricepe".

PNL cere "demisii de onoare" la Curtea Constitutionala

Cu toate ca anticipatele nu modifica structura Curtii Constitutionale (CCR), Mona Musca precizeaza ca aceasta institutie "va trebui din nou, pe votul popular, sa dea o solutie pe reforma Justitiei".

?n aceasta privinta, Bogdan Olteanu a fost chiar mai transant: "Daca mandatul politic din partea alegatorilor va fi confirmat, atunci asa cum Executivul si-a dat demisia, si judecatorii trebuie sa tina seama de optiunea populara", pentru ca mandataul acestora, de 9 ani, presupune respectarea legilor in vigoare.

El a sugerat astfel o dorita demisie de onoare a judecatorilor de la CCR dupa anticipate. Pe de alta parte, el a recunoscut ca "nu exista un mecanism de control al respectarii vointei poporului si a Constitutiei de catre CCR". Sapte din cei noua membri ai Curtii sunt fosti membri sau apropiati, soti sau fosti consilieri ai PSD. (Cristina Faighel, Clement Sava, Marius Vulpe)

Analistii au pareri diferite

Cristian Parvulescu considera ca alegerile anticipate nu pot fi declansate nici de catre presedintele Romaniei, nici de catre primul ministru.

"Doar dupa demisia Guvernului si doar daca Parlamentul respinge de doua ori Guvernul propus se pot organiza alegeri anticipate", ne-a declarat Parvulescu, care a explicat ca singura modalitate prin care premierul poate cere alegeri inainte de termen este cea stipulata de Legea fundamentala, si anume, dupa ce acesta s-a declarat in incapacitatea de a forma o majoritate parlamentara in termenul

constitutional de 10 zile. "Procedura de respingere a Guvernului este una de vot", insista Parvulescu.

Analistul politic atrage atentia asupra necesitatii respectarii prevederilor constitutionale in materie de anticipate: "Daca ele vor fi realizate prin alt mecanism decat cel al votului de neincredere al Parlamentului, nu vom putea sa nu discutam despre lovitura de stat constitutionala", a conchis Cristian Parvulescu.

Spre desosebire de Parvulescu, Cristian Preda are alta opinie referitoare la posibilitatile de declansare a alegerilor anticipate. "Este solutia naturala, spune Preda, care se impune dupa acest esec, provocat de decizia Curtii Constitutionale. Este clar ca Opozitia este impotriva integrarii, iar influenta PSD-PRM poate fi contracarata numai prin alegeri anticipate".

Cristian Preda crede ca toti asii sunt in mana premierului: "Vointa celorlalte partide din coalitie nu mai conteaza, intrucat, odata cu demisia Guvernului, nu mai exista nici coalitia".

Analistul poltic considera ca alegerile anticipate ar putea fi convocate mult mai rapid, in trei saptamani, cu conditia ca Guvernul sa nu se poate forma dupa doua incercari succesive, in termenul legal de 20 de zile.

Preda sustine ca alegerile ar trebui organizate la sfarsitul lui iulie, pentru ca majoritate ce va iesi castigatoare sa mai poata recupera la capitolul imagine, inaintea prezentarii raportului de tara. (E.O.)

Constitutia a fost calcata in picioare de membrii Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala a incalcat Constitutia cand a declarat neconstitutionale textele de lege care impuneau ca, in perioada mandatului, judecatorii si procurorii alesi ca membrii ai Consilului Superior al Magistraturii (CSM) sa nu poata desfasura activitatea de judecator sau de procuror, ci doar pe aceea de membru CSM.

Potrivit Constitutiei, membrii CSM nu pot detine doua functii publice, adica nu pot fi in acelasi timp si membrii CSM si judectori sau procurori la instante, sustine Paul Florea, fost presedinte al Curtii Supreme de Justitie.

Domnia sa aminteste ca potrivit Constitutiei in vigoare, functiile de judecator si de procuror sunt incompatibile cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. Asa prevede Constitutia, articolul 125, punctul 3, in privinta judecatorilor si articolul 132, punctul 2, pentru procurori.

Functia de membru al CSM este o functie publica, alta decat aceea de judecator sau procuror de la o instanta de judecata. Pentru functia de membru CSM se primeste salariu separat de salariul de judecator sau procuror.

Pe deasupra, de multe ori membrii alesi ai CSM au si functii de conducere la instantele din tara. Actul de Justitie poate fi viciat la instanta de unde provine membrul CSM, care, sub paravanul protector al functiei, poate comite abuzuri, le poate incuraja sau le poate acoperi. Dupa cum se stie, CSM este singura instanta care ii pedepseste pe judecatori si procurori.

Sau ii promoveaza in functii de conducere. Coruptia in justitie a fost intretinuta, daca nu chiar cultivata, si de faptul ca in cadrul CSM, membrii alesi, cu functii la instantele din teritoriu, au creat grupuri de interese, care au dictat solutii in dosare aflate pe rolul instantelor. (Ondine Ghergut)


















37 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi