Mbela s-a nascut in Congo, dar a ajuns una dintre cele mai indragite vedete din Romania. Impreuna cu Livia Dila, frumoasa ciocolatie realizeaza o echipa imbatabila la ''6 !Vine presa'', emisiune ce se difuzeaza de luni pana joi, la B1 TV. Bela a ajuns in tara noastra in '97 impreuna cu sotul sau care ii este coleg in trupa Gloria.

Si chiar daca la inceput nu credea ca va prinde radacini aici, incetul cu incetul, a prins drag de plaiurile mioritice. Un singur lucru ii umbreste, insa, Belei satisfactia succesului, chiar si atunci cand le zambeste sagalnic telespectatorilor: in tara sa de origine o asteapta fetita sa de 11 ani.

- Cum ai ajuns in Romania si ce te-a facut sa ramai aici?

- Eu aveam un prieten de familie care se afla aici si pentru ca sotul meu era implicat intr-o miscare de opozitie am hotarat sa ne mutam aici. Atunci toti care se aflau in opozitie erau amenintati si persecutati. Am hotarat pur si simplu sa luam viata de la zero intr-o alta tara, iar destinatia nu era importanta, pentru ca fugeam de o problema, nu plecam in vacanta.

La inceput ne-am gandit sa mergem in Belgia, pentru ca acolo se aflau mai multi congolezi si ne puteam integra mai bine in comunitate. Am renuntat la idee, dupa ce am inteles ca singurul care ne putea ajuta era prietenul nostru din Romania. Asta se intampla in mai '97.

- Ce te-a impresionat si ce nu ti-a placut in tara adoptiva?

- Sincer, nici nu m-am gandit. Eram intr-o stare de soc, totul era straniu, diferit de tot ce traisem. Daca pana atunci vazusem numai negri, acum intalneam numai albi. Pentru prima oara constientizam cat eram de diferita fata de ceilalti. Oamenii se uitau urat la mine, intorceau capul si imi aruncau cate o vorba rautacioasa, iar eu nu stiam limba ca sa le ofer o replica.

Cele mai mari probleme le-am intampinat cu vecinii.

Stateam intr-un bloc in Giulesti si ori de cate ori aparea cate o problema in imobil ei urcau la mine. Spuneau ba ca suntem murdari, ba ca facem multa galagie. Atunci am inteles ca trebuia sa invat limba.

La ora actuala vorbesc patru limbi: romana, congoleza, franceza si engleza si ma uit la telenovele ca sa prind spaniola.

- Ce stiai despre Romania?

- Stiam despre nea' Nicu, pentru ca el avut multe puncte in comun cu Mobutu. A fost o problema atunci cand a fost executia lui Ceausescu si au dat-o si la noi la televizor, Mobutu s-a suparat pe Ministrul Informatiilor ca a dat drumul la caseta, s-o fi gandit ca il paste si pe el acelasi lucru.

- Cand te-ai hotarat sa demarezi proiectul Gloria?

-Orice om are anumite abilitati pe care si le descopera in anumite situatii.

Nu am fost niciodata o sustinatoare a femeilor care prefera sa stea acasa si sa moara de foame pentru ca nu au capacitatea de a trece peste anumite obstacole. Noi am infiintat o formatie de nevoie si din dorinta de a promova muzica africana.

In prezent ma impart intre muzica, televiziune si Organizatia Femeilor Refugiate din Romania. De multe ori plec la 11 si ma intorc la 4 dimineata.

- Cum a luat nastere aceasta fundatie?

- Lucram intr-o alta organizatie, alaturi de alte cateva femei, si colaboram cu inaltul comisariat ONU pentru refugiati. Intotdeauna am considerat ca femeile trebuie sa beneficieze de o atentie ceva mai deosebita, dar pentru asta trebuie sa aiba ceva al lor.

Asa am ajuns sa ofer femeilor din Pakistan, Kurdistan, Afganistan un spatiu in care pot lega relatii cu alte persoane din comunitatile lor. Acum le vad vorbind despre viata lor sexuala fara oprelisti, lucru care nu s-ar fi intamplat in trecut. Nu si-au pierdut propria identitate, dar au devenit ceva mai flexibile, au renuntat la acel conservatorism.

- Te-ai gandit vreodata ca vei face cariera in Romania?

- In mintea oricarei fete exista anumite vise, iar pentru mine, televiziunea reprezinta un vis implinit si o surpriza pentru toti cei care ma cunosc.

Cand o vad pe Hillary Clinton imi doresc sa ajung sotie de presedinte, iar cand o zaresc pe Madonna imi imaginez ca voi ajunge o mare cantareata. E bine sa visezi, insa e important sa stii cand sa te trezesti la realitate, nu sa-ti dai viata peste cap din cauza asta.

- Cum e sa prezinti o emisiune de maxima audienta, ca ''6 !Vine presa''

-Uite, nu poti sa-ti dai seama cat de greu poate sa fie pentru cineva care nu e roman sa stea intr-o discutie despre politica romaneasca. Le iau ca atare, ca in viata. Imi joc propriul rol si asta imi place. Aduc partea omului de rand care vine cu intrebari mai simple.

Eu si Livia suntem doua personalitati diferite, si nu numai din punct de vedere fizic, care se impaca foarte bine.

- Ai multi prieteni?

- Nu. Eu am trait intr-o familie cu multi copii, dar nu am avut niciodata o prietena intima. Mi-e frica de dezamagire, mi-e frica ca nu cumva asa-zisa mea prietena sa-mi devina, la un moment dat, cel mai mare dusman. De aceea prefer sa evit chestiile astea.

Exista oameni cu care lucrez si pe care ii apreciez. In ’99 am scos un album cu Loredana si ne-am inteles foarte bine. Am ramas in relatii bune si cu Marian Ionescu de la Directia 5, nu avem timp sa iesim la o cafea, dar ne mai auzim la telefon.

- Iti place sa gatesti?

- Da. Gatesc de la 11 ani. Imi place sa prepar atat mancaruri congoleze, cat si romanesti. Preparatele din pui si peste raman insa preferatele mele.

- Crezi in dragoste?

-Cred in oameni. Dragostea este acel echilibru spre care tindem cu totii. Depinde insa ce cautam. Eu nu judec pe nimeni, dar pentru unele persoane acel echilibru se rezuma la partea financiara.

Intre doua persoane cred ca trebuie sa existe, in primul rand, compatibilitate. Nu cumperi un fotoliu pentru ca e la reducere, dar il iei chiar daca te incurca.

- La voi traditia permite ca un barbat sa aiba mai multe sotii. Daca ai fi ramas in Congo, ai fi fost de acord sa-ti imparti jumatatea cu o alta femeie?

-Nu. Daca tii la cineva e greu sa-l imparti. La noi e mai bine, dar in tarile africane, musulmanii au cate patru sotii. Iti dai seama cat de greu trebuie sa-i fie unei sotii sa suporte venirea altor trei.

- Ti-ai format o parere despre barabatii romani?

-Nu stiu ce sa zic. In comparatie cu cei din Congo, romanilor le lipseste maturitatea. In general, barbatii sunt niste copii.

- Ca tot veni vorba, ai copii?

-Am o fetita in varsta de 11 ani in Congo, la parintii mei, pe care o voi revedea, dupa opt ani de zile, zilele astea, in Franta, la nunta surorii mele.

- Iti mai doresti urmasi?

-Da, dar nu am timp. Nici nu mai stiu cum se fac copiii, am o dilema