Banca Nationala a Romaniei, institutia obligata de lege sa reglementeze si sa supravegheze activitatea bancara, a refuzat sistematic sa urmareasca si activitatea societatilor de leasing, ceea ce ar fi putut evita teapa financiara data de MTS Leasing.

“Comunitatea bancara a solicitat in nenumarate rinduri BNR sa ia sub aripa sa si sa supravegheze si societatile de leasing, insa a refuzat”, spune Bogdan Baltazar, fostul presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor.

“BNR s-a rezumat la a supraveghea activitatea bancilor, cu toate ca supravegherea societatilor de leasing nu ar fi fost decit o atributie in plus”, a precizat Bogdan Baltazar.

Responsabilitate pe care BNR nu a catadicsit sa si-o asume, cu toate ca activitatea de leasing, in special imobiliar, aproape ca se confunda cu cea de creditare oferita de banci, in acest fel sporind confuzia printre clienti si oferind posibilitatea existentei unor escrocherii financiare de genul MTS Leasing.

Refuzul BNR in a se implica in reglementarea pietei de leasing este confirmata si de Asociatia Societatilor de Leasing din Romania.

“Noi am discutat cu Banca Nationala in repetate randuri si am cerut ca aceasta institutie sa preia reglementarea pietei de leasing", a declarat Ioan Ban, consilierul presedintelui ASLR.

Existenta unui organism de supraveghere prudentiala a activitatii de leasing a fost resimtita, asadar, de multa vreme, insa nimeni nu a catadicsit sa o puna in practica, nici macar BNR, institutia care avea cea mai mare responsabilitate pe aceasta piata.

Pentru ca, dupa cum am spus, activitatea de leasing imobiliar, dar si de finantari imobiliare oferite de alte societati, se confunda cu produsele bancare, producind confuzie in rindul clientilor.

De ce a tacut BNR?

Dincolo insa de problema legiferarii si instituirii unui organism de reglementare si supraveghere a leasingului, se pune o alta problema grava: de ce BNR si alte institutii din domeniu au tacut si nu au avertizat oamenii cu privire la originea si activitatea suspecta a MTS Leasing? Mai ales ca unele companii private, precum Coface Intercredit sau Domenia Credit au facut sesizari cu privire la

activitatea cu multe semne de intrebare a Caritasului din Germania.

Coface, firma internationala de evaluare a riscului, semnala inca din luna mai anul trecut, in rapoartele de credit furnizate potentialilor clienti ai MTS Leasing, ca firma germana este una noua, infiintata abia in ianuarie 2004, fara nici o experienta in domeniu, cu un capital minim si care nu putea oferi credite garantate cu valori mai mari de 2.

500 de Euro! Asta teoretic, pentru ca practic nici macar un cent nu puteau fi garantati de o activitate a unei astfel de firme!

Si Domenia Credit, companie care acorda credite ipotecare, a tras semnale de alarma la inceputul acestui an.

Iata, de pilda, ce se spunea intr-un newsletter al Domenia Credit din februarie 2005:

“Inainte de a semna un contract de leasing imobiliar, informati-va bine cu privire la bonitatea si credibilitatea societatii de leasing. Si in cazul societatilor de leasing pentru autovehicule au existat falimente si, pentru ca societatea de leasing avea credite neonorate si garantate cu acele autovehicule, beneficiarii au pierdut toate sumele investite (avans, rate platite).

Este bine ca actionarii societatii de leasing sa fie cunoscuti in sectorul financiar romanesc si/sau international, cu activitate in sectorul respectiv. Altfel, riscati sa pierdeti nu doar toate sumele investite, dar si mult timp si bani incercand sa va eliberati terenul de povara unor contracte de concesiune sau drepturi de folosinta.”

Intr-un comunicat de presa al Domenia Credit se mai arata:

„Domenia Credit nu finanteaza locuinte in regim de leasing imobiliar, fiind abilitata, conform legii, sa acorde finantari NUMAI sub forma de credite ipotecare. Intre cele doua tipuri de finantare exista diferente majore, acestea fiind explicate pe larg in Newsletterul Domenia Credit mentionat mai sus.

In principiu, finantarea de tip leasing imobiliar este mai potrivita pentru persoanele juridice (pentru spatii comerciale etc) deoarece prevede un numar de avantaje fiscale.

Avand in vedere insa ca beneficiarul unui contract de leasing, desi plateste un avans, nu este proprietar pe propria investitie decat in momentul finalizarii platii ratelor de leasing si a valorii reziduale, el isi asuma riscuri mai mari decat in cazul unui credit (ipotecar sau de alta natura), unde devine proprietar pe bunul

respectiv de la inceputul derularii contractului, asupra bunului fiind instituita o ipoteca (sau gaj pentru bunurile mobile).

Garantia reprezinta un drept al creditorului de a-si recupera creditul in caz de neplata – nicidecum dreptul de a dispune de bunul respectiv (inclusiv prin garantarea altor obligatii) asa cum se intampla in cazul unui contract de leasing.

Solicitata sa dea mai multe declaratii de presa, Domenia Credit este de parere ca o reglementare mai stricta a finantatorilor din sectorul leasingului nu este o solutie, pentru ca ar impiedica dezvoltarea acestui sector, care este benefica pentru intreaga piata financiara.

Pledam insa pentru o mai buna educare a populatiei si a intreprinzatorilor, pentru o mai buna informare a acestora in ceea ce priveste riscurile pe care le presupune fiecare schema de investitie sau de finantare.

Credem ca o data cu neplacutul episod MTS Leasing, vremea reclamelor stralucitoare propovaduind castiguri maxime, costurilor minime si nici un risc, si care pot ascunde riscuri si/sau fraude financiare, sa fi incetat definitiv.”