Furia apelor, politica publica si siguranta nationala (de Daniel Daianu)

de Daniel Daianu     Jurnalul National
Miercuri, 13 iulie 2005, 0:00


De cateva luni bune Romania se afla sub ape; furia apelor a distrus sute si a avariat mii de case, a inundat zeci de mii de hectare de pamant agricol. Au murit oameni, iar distrugerile materiale sunt de sute de milioane de euro. Rectificarea bugetara nu a avut cum sa nu tina cont de acest prapad.

Surpari de teren, colapsul unor poduri si diguri (dintre care unele date in folosinta in anii recenti), amploarea viiturilor, prezinta o situatie care depaseste prin semnificatie inundatiile cu care eram obisnuiti in fiecare primavara.

Aici nu este vorba numai de raspunsul autoritatilor publice, al cetatenilor la un eveniment iesit din comun, ci de constructia politicii publice si, mai departe, de implicatii asupra sigurantei nationale.

Sunt mai multe planurile prin care se poate examina catastrofa inundatiilor din aceste luni. Unul este al pregatirii autoritatilor publice, centrale si locale, in a raspunde la o asemenea situatie. Uneori, natura loveste atat de tare, coplesitor, incat nu se poate face mare lucru. Dar, s-a vazut ca, adesea, mult depinde de viteza de reactie, de logistica (mijloace materiale), de coordonare.

Un alt plan priveste calitatea dispozitivelor, a infrastructurii destinate sa previna, sau sa atenueze consecintele unor dezastre; locuinte, zagazuri, lacuri de acumulare, poduri, etc., trebuie sa raspunda unor cerinte minime de siguranta. Asa cum presa a relatat si cum o tara intreaga a vazut, zone mari din aceasta infrastructura s-au dovedit precare si din iresponsabilitatea unor persoane.

Unele, care au folosit banul public in folosul unor interese private; altele, care si-au batut joc de lucrarile pe care aveau datoria sa le faca la anumiti parametrii de calitate.

Intalnim cateva aspecte condamnabile fara echivoc: iresponsabilitatea unor functionari publici, calitatea mai mult decat indoielnica a unor lucrari, inexistenta unor proceduri corecte de incredintare a unor contracte publice.

Examinarea lucrarilor publice poate fi extinsa la problema amenajarii teritoriului. Vedem cum inundatiile au pus in lumina si consecinte ale despaduririlor necontrolate, facute pe arii intinse.

Si aici avem de-a face cu iresponsabilitatea unor functionari publici, cu slabiciunile unei legislatii care trebuie sa protejeze interesul public in fata abuzurilor unor interese particulare, cu lacomia fara margini a unora. In Brazilia se deplang deforestari masive in regiunea Amazonului, care accentueaza efectul de sera.

La alta scara, taierea necontrolata de paduri la noi conduce la efecte indezirabile, inclusiv favorizarea inundatiilor devastatoare si mari surpari/alunecari de teren.

In universitati serioase ale lumii se studiaza planificarea urbana tinandu-se cont de rolul marilor aglomerari (conurbatii) in societatile moderne. Dar nu mai putin studiata este amenajarea teritoriului, care tine cont de imperative ecologice, de nevoia de coerenta si eficienta a retelelor de infrastructura si, in ultimii ani, de implicatii ale schimbarilor de clima.

"Climate change" devine pe zi ce trece o preocupare tot mai obsesiva pe agenda de lucru a guvernelor lumii; aceasta este ratiunea pentru care ultima intalnire la nivel inalt G-8 a abordat tema.

Am fi orbi sa nu constatam ca si in Romania se produce o schimbare de clima (cele patru sezoane tind sa devina doua!), care afecteaza echilibre ecologice si produce fenomene aparent aberante precum alternante surprinzatoare de temperatura de la o zi la alta (de pana la 15-20 grade Celsius), tornade, sau inundatii de mare amploare.

Asemenea fenomene pot fi observate in numeroase tari europene, raspunsurile autoritatilor depinzand de pregatirea in reactie rapida, logistica (resurse materiale), etc.

Avem nevoie in Romania de dezvoltarea politicii de amenajare (protectie) a teritoriului, ca parte a unei politici publice responsabile. Autoritatea publica trebuie sa intervina aici ferm, intrucat mecanismul pietei libere poate conduce la rezultate mult suboptimale, sau perverse.

Daca vrem sa diminuam riscul unor jertfe umane, sa raspundem cu eficacitate (atunci cand este posibil) la situatii exceptionale – care pot afecta siguranta nationala – politica publica trebuie sa fie adaptata in mod corespunzator.

Aceasta este o tema majora de dezbatere publica si de actiune practica, care implica bugetul public (prin lucrari de infrastructura adecvate si rezerve bugetare), sectorul privat (care trebuie sa colaboreze cu statul) si cetatenii (care trebuie sa-si asigure casele, avutul).

Acquis-ul comunitar cere Romaniei investitii de peste 25 miliarde euro in urmatoarele doua decenii pentru protectia mediului. Aceste investitii, publice si private, trebuie corelate cu nevoia acuta de amenajare a teritoriului, ca cerinta de protectie a cetatenilor, de siguranta nationala.

Legislatia (si aplicarea legii) trebuie sa penalizeze drastic iresponsabilitatea, imoralitatea unora, sa protejeze interesul public; un rol major il are de jucat si atitudinea civica. Asa cum trebuie sa fim pregatiti in lupta impotriva crimei organizate, a terorismului, tot astfel trebuie sa remediem vulnerabilitati privind amenjarea teritoriului.















58 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri