Daca se fac totusi anticipate, Executivul nu va fi dezarmat in lunile electorale. In urma unor modificari legislative, Guvernul interimar va putea lucra, legal, aproape ca un guvern investit de Parlament.

Pe viitor, si Guvernul interimar va putea lucra aproape ca un guvern normal, desi Constitutia il abiliteaza numai sa „administreze treburile publice“. Mai exact, va putea emite ordonante si proiecte de lege, adica „acte normative cu putere juridica“ intr-o serie de situatii care acopera un registru larg de domenii.

Faptul a devenit posibil printr-o ordonanta de urgenta adoptata ieri de Cabinetul Tariceanu, care modifica practic fondul legii de organizare si functionare a guvernului, Legea 90/2001.

Pixul si bugetul

Potrivit textului ordonantei, pe perioada interimatului, guvernul va putea promova ordonante si proiecte de lege pentru trei situatii exceptionale. Prima: reglementarea masurilor care privesc integrarea, in sensul „respectarii angajamentelor asumate“ la Bruxelles. A doua si a treia dintre situatii deschid si calea unor eventuale decizii electorale legate de administrarea fondurilor publice.

Potrivit explicatiilor oficiale, guvernul va putea emite ordonante si proiecte de lege „pentru a remedia efectele produse de evenimente speciale“, cum ar fi calamitatile, dar si „in cazurile in care apar nevoi bugetare speciale, care nu sufera aminare“.

Conform reglementarilor in vigoare, pina ieri, pe perioada interimatului guvernul avea inclusiv dreptul de a aloca fonduri de la bugetul de stat, diferenta fiind insa ca o putea face doar la nivel administrativ, fara a implica o decizie politica. Pe forma veche a legii, pe perioada interimatului, guvernul nu putea emite ordonante si nu putea initia proiecte de lege.

Largirea ariei de actiune a guvernului a fost explicata ieri de purtatorul de cuvint al guvernului, Oana Marinescu, prin nevoia de „prevenire a aparitiei unor probleme ce tin de administrarea treburilor interne ale tarii pe perioada interimatului“.

La prima vedere, presedintelui Comisiei juridice a Senatului, Peter Eckstein Kovacs, modificarea i s-a parut a fi fost facuta in limitele constitutionale. El a explicat ca, cel putin teoretic, este de dorit ca guvernul sa aiba pirghii pentru a administra eficient treburile publice, in conditiile in care interimatul ar fi de citeva luni.

„In mod evident, o prevedere este buna sau rea in functie de felul in care o aplici“, a raspuns Eckstein intrebarilor legate de posibilitatea ca guvernul interimar sa apese pedala electorala.

Masuri cu parfum de campanie

Aflat cu demisia pe masa, guvernul Tariceanu a luat ieri doua decizii destul de neasteptate in doua sectoare cu miza electorala: armata si femeile. Este vorba de proiectul de lege care suspenda serviciul militar obligatoriu si strategia pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.

Prin declararea ca facultativa a armatei, o tema aflata de ani buni in dezbaterea publica, vor avea de cistigat zeci de mii de tineri care au fentat pina in prezent incorporarea, precum si aceia care inca nu au 20 de ani si care nu au de gind sa se incorporeze la implinirea respectivei virste.

Cistigati vor fi si militarii care vor fi angajati pe baza de contract, pentru ca venitul va fi unul motivant, peste salariul mediu din Romania.

A doua masura are drept tinta in special femeile afectate de violenta in familie, guvernul adoptind aceasta strategie, desi exista deja o lege care poarta marca Monei Musca, de pe vremea cind aceasta era in opozitie. Planul de masuri prevede infiintarea, in fiecare judet, de centre pentru adapostirea si recuperarea victimelor violentei.

Mihaela Ganet, Cristian Matache