Reprezentantii societatilor de leasing apreciaza decizia BNR de a lua in calcul si ratele de leasing in stabilirea expunerii persoanelor fizice fata de sistemul financiar-bancar, dar subliniaza necesitatea introducerii obligativitatii companiilor de profil de a raporta date privind aceste operatiuni.
"In conditiile in care, in analiza dosarului de finantare, compania de leasing tine cont de expunerea clientului fata de banci, este corect ca si banca sa aiba cunostinta de datoriile clientilor rezultate din contractele de leasing", a declarat agentiei Mediafax presedintele Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR), Cornel Coca Constantinescu.
In prezent, nu exista un cadru legal prin care societatile de leasing sa fie obligate sa raporteze date, nici pozitive, nici negative, despre sumele finantate si clienti.
Proiectul de modificare a Ordonantei 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, aflat in prezent la Comisia de buget-finante din Camera Deputatilor, prevede obligatia societatilor de leasing de a raporta date la Centrala Riscurilor Bancare (CRB).
Actul normativ limiteaza insa accesul la CRB doar pentru societatile care detin un portofoliu de contracte de peste cinci milioane de euro anual. O baza de date a clientilor rau-platnici functioneaza inca din 2003 la nivelul ASLR, dar informatiile provin exclusiv de la companiile inscrise in asociatie.
Presedintele Asociatiei de Leasing Bancar (ALB), Melih Mengu, a afirmat ca, daca in cazul societatilor subsidiare bancilor, banca centrala are parghiile legale de a urmari aplicarea acestor norme prin supravegherea consolidata, in cazul societatilor independente sau a celor captive (afiliate unor producatori) monitorizarea este imposibila.
Astfel, in lipsa unor reglementari, singura garantie este declaratia pe propria raspundere semnata de client si faptul ca orice institutie se supune legii.
In scopul depasirii acestei situatii, executivul si BNR intentioneaza sa elaboreze un act normativ care sa stabileasca standarde minime de autorizare, reglementare si supraveghere pentru institutiile financiare nebancare, din care fac parte si societatile de leasing.
Cele doua asociatii de profil afirma ca introducerea unor norme minime de prudentialitate este in interesul industriei de leasing, dar precizeaza ca noile reglementari nu trebuie sa fie la fel de restrictive ca in cazul bancilor care atrag surse de la populatie.
Printre alte prevederi prudentiale propuse de ALB si care nu se regasesc in forma actuala a actului normativ se numara adecvarea capitalului social in functie de expunerea pe piata, stabilirea unor provizioane in raport cu creditele neperformante si infiintarea unei autoritati de reglementare a pietei sub girul BNR.
In conditiile in care, la nivelul anului trecut, persoanele fizice reprezentau circa 5% din totalul clientilor de leasing, finantatorii apreciaza ca impactul normelor BNR anuntate vineri va fi nesemnificativ. In plus, acestia apreciaza ca leasingul va fi in continuare mai flexibil fata de credit.
Conform normelor BNR aprobate vineri, 8 iulie, totalul angajamentelor de plata lunare, respectiv rata creditului si dobanda aferenta tuturor tipurilor de contracte de credit, precum si altor contracte de aceeasi natura, cum ar fi cele de leasing ori de cumparare de bunuri in rate, nu poate depasi un plafon maxim de 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit si, dupa caz, al
familiei acestuia.
