Compania de telefonie le arata ca proprietatea nu e un moft si refuza ca firmele CATV sa-si mai puna retelele pe stalpii de telefon

Una dintre consecinte: scumpirea sau disparitia celei mai ieftine distractii a romanilor, cablul tv.

Societatile CATV au azi senzatia abonatului caruia i se taie cablul. Romtelecom nu le va mai permite sa-si intinda retelele pe stalpii de telefon. Pur si simplu compania de telefonie refuza prelungirea contractelor de inchiriere. Cu ce efecte? Daca ne luam dupa firmele CATV, cablul, cea mai ieftina distractie a romanilor, este in pericol de moarte.

Cablistii nu sunt singuri, Consiliul National al Audiovizualului ii sustine. Asociatia de Comunicatii prin Cablu (ACC) considera ca decizia Romtelecom afecteaza mai intai mediul rural, unde stalpii Romtelecom sunt singura alternativa. "Se va stopa extinderea retelelor.

Retele ingropate in totalitate presupun costuri care nu pot fi absorbite in taxa de instalare sau abonament, mai ales la tara, unde puterea de cumparare este redusa. Pe de alta parte vom asista la disparitia retelelor de cablu in locurile unde inceteaza contractele de inchiriere pentru stalpii Romtelecom", explica presedintele ACC, Radu Petric.

Fiecare cu stalpii lui

Cablistii se plang si de chiriile nu tocmai mici. Operatorii de comunicatii electronice platesc 1,5 euro/stalp/luna la Romtelecom, inca 0,7 euro/stalp/luna la Electrica si circa 3 euro/stalp/luna la societatile de transport urban. Aceste tarife se maresc anual, de sase ani incoace. O alternativa economic viabila nu exista. Firmele CATV ar trebui sa-si construiasca propria infrastructura.

Radu Petric spune sistematizarea teritoriului nu permite construirea oricator retele de stalpi in paralel. "E de bun-simt ca atunci cand exista o retea de stalpi ea sa fie folosita la capacitate si nu sa se construiasca inca una.

Am ajunge in situatia de a avea atatea retele de stalpi, cati operatori de comunicatii alternativi ar avea nevoie de ei pentru realizarea infrastructurii de retea de cablu".

Fiecare cu dreptatea lui. Stalpii sunt proprietatea noastra, spune Romtelecom, iar proprietatea este reglementata prin Constitutie si alte acte specifice. "Compania a investit in crearea stalpilor si continua sa investeasca prin operatiuni de intretinere.

Decizia de a nu mai prelungi contractele de inchiriere a devenit necesara din motive de ordin tehnic, pentru ca stalpii nu au fost proiectati sa sustina infrastructura mai multor retele", arata directorul pentru relatii externe al companiei de telefonie, Dan Pazara. Eficienta operationala este un al doilea motiv invocat.

In cazurile unor avarii ale cablurilor tehnicienii Romtelecom pot avea dificultati sa intervina pentru remedierea rapida a defectiunilor, din cauza aglomerarii de cabluri de pe fiecare stalp. Aceeasi aglomerare de cabluri impiedica identificarea eficienta a conectarilor frauduloase la reteaua Romtelecom.

Concluzia lui Pazara este evidenta: "Compania noastra n-ar mai putea oferi cele mai bune servicii clientilor sai".

Nici monopol, nici negociere

Companiei de telefonie nici nu-i trece prin receptor ca sa negocieze cu cablistii. Acestia acuza Romtelecom ca, dupa ce ii va da jos de pe stalpi, o sa-i concureze neloial, exact prin prestarea de servicii CATV.

Contraargumentul lui Dan Pazara este greu de contrazis: "Romtelecom a detinut o firma de cablu tv, CVR, pe care a vandut-o in urma cu cateva luni, tocmai pentru ca doreste sa se concentreze pe zona de activitati legate de telefoniei clasice si serviciilor de date si Internet.

" Directorul Romtelecom pentru relatii externe are si sfaturi pentru firmele de cablu: "Exista alternative care merg de la utilizarea stalpilor altor societati pana la construirea unei infrastructuri proprii, asa cum a procedat si Romtelecom".

Pentru moment, cablistii au ales solutia confruntarii pe terenul concurentei. Presedintele ARC vorbeste de o plangere catre Consiliul Concurentei. "Consideram actiunea Romtelecom abuz de pozitie dominanta pe o piata de monopol natural. Este necesara elaborarea unei reglementari care sa stabileasca conditiile economice de acces la acest tip de infrastructura, indiferent de proprietarul acesteia.

"

La Concurenta, monser!

Interesant este ca firmele CATV vor sa apeleze la Consiliul Concurentei intr-un moment in care ele insele sunt sub lupa acestei institutii. Consiliul investigheaza, in urma unor sesizari primite din partea unor persoane fizice, comportamentul principalilor operatori de cablu (RCS/RDS, Astral) in vederea depistarii unor eventuale practici anticoncurentiale.

E vorba despre acorduri de impartire a pietei. Era de notorietate faptul ca intr-un cartier unde o mare firma CATV deja s-a extins, o a doua evita sa intre in competitie directa cu primul sosit. Cat despre pozitia dominanta Consiliul Concurentei sanctioneaza doar abuzul (cu pana la 10% din cifra de afaceri totala) dar monopolul in sine nu este pedepsit.

Abonatii au decis

Cablistii se apara invocand evolutia tehnicii. Ei spun, cu oarecare dreptate, ca toate serviciile oferite de cablu au concurenta. Lansarea platformelor digitale prin satelit, Digi TV, Focus Sat, Max TV inseamna o competitie serioasa pentru firmele CATV. Exista si alte tehnologii care permit servicii video: IPTV proiect INES anuntat si demonstrat la CERF, IPTV prin ADSL anuntat de Romtelecom.

Presedintele ACC, Radu Petric considera chiar ca oferta de programe a concurentei digitale este comparabila. "Pretul este mai mic, fara cheltuieli legate de infrastructura, cu o calitate a imaginii foarte buna, cu o zona de serviciu ce acopera intreg teritoriul Romaniei."

Piata impartita de operatori tine de domeniul trecutului pentru ca abonatii au decis de mult segmentarea pietei, adauga Radu Petric. "Cablul incearca sa mentina o prezenta puternica pe piata prin ofertele de servicii integrate, care sa combine cele trei servicii la un pret atractiv.

Retele de cablu concurente, cu zone de serviciu suprapuse, sunt un fapt pe care constrangerile economice ale unei piete cu putere de cumparare redusa - avem cel mai mic tarif la cablu in Europa - l-au eliminat. A existat la inceput, in faza de expansiune a pietei, o temporara suprapunere in unele zone, insa abonatii au decis invingatorul alegand operatorul pe care il considerau mai bun pentru ei.

"

Si tu, Electrica?

Ministrul Economiei si compania de electricitate sustin ca exemplul Romtelecom nu va fi urmat.

Trimisi la plimbare pe stalpii Electrica tipii de la cablu se intreaba de ce n-ar proceda aceasta companie la fel ca Romtelecom. Eventual, Electrica poate prelua si argumentele societatii de telefonie.

Ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres, spune ca in contractele de privatizare a societatilor de distributie a energiei electrice nu exista prevederi exprese referitoare la stalpii Electrica.

"Din cate stiu eu, in momentul de fata exista contracte incheiate intre diversele filiale Electrica si societatile de cablu pentru a permite acestora transportul semnalului folosind stalpii ce apartin distribuitorilor de energie electrica. Sunt contracte comerciale bilaterale ce se supun regulilor stabilite prin vointa partilor.

In ceea ce priveste restrictionarea sau limitarea utlizarii stalpilor apartinand Electrica de catre furnizorii de cablu, va pot spune ca nu s-a pus pana in acest moment o astfel de problema", spune Codrut Seres.

Majorari la rata inflatiei

Electrica nu intentioneaza sa restrictionze sau sa interzica utilizarea stalpilor proprii, de catre operatorii CATV. Singura conditie impusa de catre distribuitorii de energie este ca firmele de cablu sa solicite de la Electrica aviz de amplasament, declara reprezentatii Directiei de Dezvoltare din cadrul Electrica.

Ei precizeaza ca nu de putine ori societatile de cablu si-au extins retelele fara a avea acest aviz.

"Practic, operatorii CATV obtineau avizul de amplasament pentru o anumita zona si apoi se extindeau fara a mai solicita aviz pentru utilizarea stalpilor Electrica", spun sursele citate. Filiale Electrica au incheiate contracte cu societatile CATV pe termen de un an cu posibiltate de prelungire prin act aditional si de renegociere a tarifelor.

In cazul privatizarii distribuitorilor de energie, contractele se predau investitorului de drept. In privinta evolutiei taxelor pe care societatile CATV trebuie sa le achite pentru inchirierea stalpilor, reprezentantii Electrica au precizat ca majorarile anuale nu depasesc rata inflatiei.

Tarifele sunt diferentiate pe doua categorii, respectiv pentru operatorii care achita in avans pe un an si pentru cei care achita lunar. Astfel, pentru cei care achita in avans pe un an tarifele sunt de 22.600 lei/ circuit/stalp/luna in mediul urban, 14 695 lei/ circuit/stalp/luna in mediul rural si de 5600 lei/circuit/ stalp/luna in mediul rural izolat.

Pentru operatorii CATV care achita lunar catre Electrica tarifele sunt de 28.200 lei/stalp/luna, 16a900 lei/stalp/luna si respectiv 5.600 lei/stalp/luna. Raportandu-ne la numarul total de abonati platitori de cablu (circa 3 milioane in 2004), rezulta ca din abonamentul lunar CATV achitat de populatie si agentii economici, societatii Electrica ii revine 4.200 lei/abonat.

Cum se calculeaza abonamentul

Valoarea elementelor care influenteaza pretul unui abonament CATV este in crestere.

- Drepturi de difuzare platite direct canalelor de televiziune retransmise: intre 0,03 $/canal/abonat/luna si 0,25 $/canal/abonat/luna. Costurile cu programele pot urca la peste 50% din valoarea abonamentului.

- Drepturi de autor si conexe: 2% din totalul veniturilor din abonamente. Acest procent nu va supravietui, spune presedintele ACC, Radu Petric. Ministerul Culturii si Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor lucreaza la modificarea legii drepturilor de autor, care va elimina orice barem. Cablistii se asteapta ca procentul sa depaseasca 6,5%.

- TVA: 19% din iunie, conform noului Cod fiscal.

-Taxa pentru Fondul National al Cinematografiei: 1% din totalul veniturilor din abonamente, prevazuta in proiectul de modificare al Legii cinematografiei. Documentul urmeaza sa fie promovat de Guvern.

- Chirii pentru stalpi: pana la 15% din totalul veniturilor, in functie de zona in care opereaza cablistul. Ruralul este cel mai "apasat" din cauza densitatii mici de abonati per stalp.

- Cheltuieli cu intretinerea si repararea retelei. Sunt marite de interventiile neautorizate in retele, de conectarea rauduloasa, "reglarea" semnalului. Aplicarea noului Cod penal, ce sanctiona explicit furtul de semnal audiovizual, a fost amanata pentru septembrie 2006.

- Cheltuieli normale ale unei firme cu salarii, taxe, impozite.

Interviu Ralu Filip

"Unii cablisti vor falimenta"

Dreptul de proprietate al Romtelecom poate fi restrictionat, spune presedintele CNA, Ralu Filip.

De ce incalca decizia Romtelecom dreptul la informare?

Nemafiind cablu in anumite zone, nu mai sunt nici programe audiovizuale. Si-asa era un decalaj mare intre mediul rural si mediul urban privind calitatea programelor, asa va fi dezastru. Am propus o lege pentru prestatorii de servicii publice pentru ca, in orice sistem juridic, drepturile fundamentale au prioritate.

Oamenii nu trebuie sa fie afectati de schimarile de proprietate sau de alta natura.

Sunteti absolvent de Drept. Ce prevaleaza, dreptul de proprietate sau dreptul la informare?

Exista niste restrictii ale dreptului de proprietate astfel incat sa nu lezezi alte drepturi ale omului. Eu propun o restrictie a intinderii dreptului de proprietate. Printr-o lege foarte scurta se poate rezolva aceasta problema. Am trimis un protest la Guvern si vom face lobby in Parlament pe aceasta tema.

Ce efecte economice poate avea decizia Romtelecom?

Vor fi societati de cablu care vor falimenta. Ar fi un dezastru ca si Electrica sa procedeze ca Romtelecom. Electrica oricum a profitat de problema cu stalpii ca sa incaseze niste chirii nejustificate. Oricum ar fi, nici Romtelecom si nici Electrica n-au dreptate. Astea sunt servicii publice si aici nu e vorba doar de audiovizual, ci si de Internet sau de telefonie.

CNA: "Alo, Ministerul, s-aude!"

Presedintele CNA, Ralu Filip Ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres

"De la ministrul Economiei, Codrut Seres, asteptam un raspuns de vreo doua luni, desi a spus ca ne suna. In timpul campaniei electorale, cand avea probleme pe la Baia Mare, unde candida, ne gasea imediat. Noi l-am cautat pe pentru a continua ideea discutata cu fosta conducere a Electrica privind tarife diferentiate pentru cablisti, reduse la jumatate in mediul rural."

"Daca reprezentantii CNA ar fi incercat, asa cum sustin, sa ia legatura cu mine timp de doua luni, in mod cert ar fi reusit pentru ca numarul meu de telefon este public, la mine cine vrea intra. Deci, nu sunt impedimente. Pana in momentul de fata insa nu mi-a venit nimic scris din partea CNA ca ar dori o astfel de abordare".