Gugulania, Tara zeului Zamolxe

de     Jurnalul National
Joi, 14 iulie 2005, 0:00


Aproape 100.000 de romani se falesc cu numele de gugulani. Pe ei ii uneste o istorie construita in jurul Varfului Gugu, obiceiuri neschimbate de veacuri, faima de a produce cele mai bune mere. Si mandria.

Tara aceasta de langa noi exista de mai bine de 2.000 de ani, dar nu este trecuta pe nici o harta. Se numeste Gugulania. Avem nevoie de o lectie de geografie, nu-i asa? Delimitare teritoriala: Valea Bistrei, incepand de la Bucova la Caransebes, culoarul Timis – Cerna, pana la Teregova, Rusca, Valea Higegului, Muntii Godeanu, pana la izvoarele raului Bistra. Forma de relief predominanta: munte.

Vechea vatra a Gugulaniei se afla pe cel mai inalt varf al Muntilor Godeanu, Gugu (2.291 m), iar capitala se gaseste la Caransebes. Populatie: 80.000 de locuitori. Ocupatii de baza, prin traditie: agricultura si cresterea animalelor, negotul cu mere.

De religie ortodoxa, gugulanii sunt considerati "de cea mai curata origine dacica", iar leaganul poporului, Varful Gugu, este numit "muntele sacru al lui Zamolxe".

Oamenii si muntele lor sfant fie se ascund privirii muritorilor, fie se falesc. "... Acest cel mai inalt pisc al Masivului Godeanu uneori se ascunde.

Daca vii din Retezat spre apus si e senin si soarele straluceste in sens avantajos, Gugu poate fi invaluit in ceata, sau cine stie cum si in ce, fiindca pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum muntele ar fi straveziu", nota Victor Kernbach, in "Muntele ascuns al lui Zamolxis", din "Romania pitoreasca" nr.7/ 1972.

Gugulanii se ascund in spatele portilor inalte, in curtile interioare ale caselor lor, in spatele obloanelor trase peste ferestrele de la strada. Asa i-am gasit la Turnu Ruieni, dar asa ii vezi pretutindeni in tara lor, Gugulania.

DOMINO ARHITECTURAL. De cand am intrat in Banatul montan, privirile ni s-au lovit de casele fara curte si fara gard la strada si de storurile de lemn bine trase peste ochiurile de sticla. Casa langa casa, pe un singur nivel, dar inalt. Parca ar forma o singura cladire, intinsa cat satul. Peretii "exteriori" se sufoca unii intr-altii, intr-un joc asemanator unui domino pentru Gulliveri.

Usile, de cele mai multe ori metalice, sunt mari, ca niste porti. Rareori vezi vreuna intredeschisa, si-atunci nisa oferita cu zgarcenie ochilor curiosi nu-i mai lata de un deget. Nu poti sa nu te intrebi ce-or avea de ascuns oamenii astia?! Arhitectura este de sorginte austriaca, dar locatarii sunt gugulani. Mai vezi pe cate unul batran la poarta, pe bancuta, privind trecatorii.

Copiii, foarte putini, bat mingea pe la vreun colt de strada.

DIN CASA-N GRAJD. Abia la Turnu Ruieni, la vreo 13 km de Caransebes, am aflat ce adapostesc zidurile inalte ale gugulanilor. Usa de la strada nu foloseste la intrarea in casa, ci doar strajuieste un gang care da in curte. "Asta e cea mare", ne spune tanti Ilca Patruta.

Privirile noastre se lipesc de varfurile degetelor ei, care descriu, ca un compas viu, un cerc imaginar peste curtea larga, betonata, dar plina de ghivece cu flori viu colorate. In orice directie ai privi, "ograda" nu este imprejmuita de gard, ci de ziduri cu ferestre foarte mari, impodobite cu perdele si pe dinauntru, si pe dinafara.

Stralucitor de albe, de parca femeia asta, care pare sa aiba vreo 55-60 de ani, nu ar face nimic altceva decat sa le spele toata ziua. Nu-i chiar asa. "Fiica-mea si ginera-miu is plecati in Spania. Nu-i nima (n.r. – nimeni) in toata casa asta, decat eu, barbate-miu si nepoata.
" La ce folosesc atatea camere, totusi? Cele mari si mai frumoase, de la strada, sunt pentru oaspeti. Obloanele sunt trase mai tot timpul, sa nu intre praful si sa nu decoloreze soarele peretii. Gugulanii stau in odaile mai mici, din spate. "Asta nu-i tot.

Haideti sa vedeti si restul!", ne indeamna gazda, pasind in casa, fara grija ca ar putea murdari gresia lucioasa cu cizmele ei manjite zdravan cu noroi. Facem cativa pasi pe un hol si nu intram in sufragerie, cum ne asteptam, ci in... grajd! O vacuta ne priveste nepasatoare, in timp ce trecem iute pe langa ea, chemati de lumina unei alte curti. Cea de animale.

Din ea se face ce-a de-a treia batatura, de fapt o gradina cu straturi de legume, cativa pomi si o palma de vie.
"Asta-i casa unui gugulan", isi termina prezentarea femeia. Are o lucire de mandrie in ochi si parca este un pic nerabdatoare sa auda complimentele noastre.

FARA ORTAC. Suntem insa grabiti sa intram intr-o casa de peste drum de tanti Ilca, sa vorbim cu un gugulan atat de in varsta, incat si-a castigat multi ani o paine ca-n cantecul banateanului Achim Nica, mergand cu carul cu mere la targ. In gospodaria lui Ion Albu nu-ti iau ochii perdelele imaculate, curtea e mai mica si mai dezordonata. Arhitectura locuintei pare insa a fi la fel.

Batranul a fost angajat in ultimii ani de dinainte de pensie la exploatarea forestiera si la mina carbonifera Caransebes, dar cea mai mare parte din viata a fost agricultor si a mers sa vanda mere la targ.
"Eram copil cand am plecat prima data cu carul cu mere. Gugulanii mergeau mai multi, in convoi, de teama lotrilor. Cel mai rau era la Buzias. Ne potriveam sa nu trecem la ceas de noapte pe acolo, ca era periculos", isi aminteste batranul cu ochi albastri. Merele le dadea pe porumb, pe grau si alte bucate. Si pe timpul lui Ceausescu a mai vandut mere.

Doar ca nu le mai cara cu carul, ci cu Dacia, si lua pe ele lei, nu cereale. "Era frumos... acum ii greu. Nu de bani, ca primesc pensie 3.700.000, da’ nu mai am ortac de 17 ani." "Adica femeie", revine cu o explicatie pe care o ceream din priviri. Dar are un fiu, un batran mai tanar decat el.

DEMOGRAFIE. Doar un copil, maximum doi – si atunci accidental – este limita numarului de urmasi in familiile de gugulani. Natalitatea si mortalitatea se echilibreaza una pe alta printr-o lege nescrisa, de cand lumea, in Gugulania. Mai mult de unu-doi copii nici n-ar avea loc sa creasca intr-o casa sufocata de peretii gospodariilor vecine.

Asa, averile raman in familie si nici nu apar certuri pe mosteniri. Gurile celor de la ses spun despre falosii urmasi ai dacilor de la Varful Gugu ca de zgarcenie nu fac mai multi copii. Locuitorii acestei tari de sub ochii nostri stiu insa mai bine cum sa-si duca numele mai departe, asa cum i-a invatat zeul din vechime, Zamolxe.

MOSTENIRE GREA

Gugulanul ar putea fi descris pe scurt ca un om de zona de munte, un iubitor de frumos, in ciuda naturii aspre, si care pastreaza cu sfintenie traditiile.

Pentru ca gugulanii, cu obiceiurile si felul lor de a fi, ar putea fi descrisi prin elementele de infrumusetare ale portului si gospodariilor, duse pana la extrem, "din fala", si care inglobeaza elemente ale culturii de la inceputul lumii si pana acum. Ceapsa si opregul sunt, astfel, elemente ale portului popular gugulan cu rol estetic.

Nicoleta Guma, directorul Muzeului Judetean de Etnografie si al Regimentului de Garda din Caransebes, asociaza aceste elemente, caracteristice acestei zone, cu reprezentari de pe ceramica culturii Hamangia. Obiceiurile impamantenite in tara gugulanilor pastreaza puternice reminiscente ale culturii dacice precrestine.

Motiv pentru care sunt considerati, de multe ori, mostenitorii cei mai vrednici ai inaintasilor nostri.


EMBLEMA

"Gugulan cu car cu mere Si cu frumoasa muiere Ma dusei sa cumpar mere Si cu ochii-s la muiere Gugulanu-i om cu minte El ti-o spune mai ’nainte «Eu vand mere, eu vand pere, Dar nu-mi vand a mea muiere»"
(Achim Nica, "Gugulan cu car cu mere")

de Dana Ciobanu, Doru Cobuz



















3362 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Tara lui Zamolxe (Joi, 2 iulie 2009, 22:41)

    ACTUAL [anonim]

    Prezentare la Congresul al X-lea de Dacologie şi la Academia Dacoromână – Iunie 2009 Bucureşti, România

    RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI,
    RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR



    de Octavian Sărbătoare (Australia), profesor de studii ale religiilor şi filosofie

    Proiectul a pornit odată cu lansarea pe 24 februarie 2009, la sărbătoarea Dragobetelui, a ideii de înregistrare a zamolxianismului ca religie în România şi Republica Moldova. Prezenta lucrare este centrată pe a răspunde la întrebarea: poate religia geto-dacilor să fie renăscută? Pentru aceasta am construit un argument bazat pe noţiuni de religie în general şi pe tradiţia populară religioasă românească în particular.
    Ce împortanţă are religia în viaţa unui popor? În esenţă o religie se adresează sufletului, el însuşi chintesenţa fiinţei umane, în sensul de conştiinţă a existenţei. Binecunoscutul erudit Mircea Eliade afirmă că omul spiritual este într-o continuă opoziţie cu desacralizarea lumii spirituale. O astfel de constatare se aplică şi în cazul etosului românesc care astăzi este asaltat, în condiţiile expansiunii societăţilor de consum.
    Ce este important în aceste circumstanţe? Este imperativ să ne redescoperim statornicia în identitatea noastră etnică spirituală. Precum spune cercetătoarea în domeniul etnografiei şi folclorului românesc, Corina Bistriceanu: „Ne paşte altminteri pericolul transformării în adevăraţi nomazi ai noii lumi desacralizate, în populaţii mişcătoare, cărora dorul şi urâtul nu le poate fi astâmpărat decât prin amintirea vetrelor părăsite”. Milioanele de români care şi-au părăsit vetrele după revoluţia din 1989 sunt o mărturie a atracţiei lumii desacralizate. Dar avem un mare avantaj, în comparaţie cu alte popoare din Europa. La noi, românii, există un filon spiritual sănătos rămas de la străbuni. În vestul Europei, mitologiile populare au pierit sufocate de dogma bisericii creştine.
    Prezentarea RENAŞTEREA ZAMOLXIANISMULUI, RELIGIA STRĂBUNILOR ROMÂNILOR, aduce în discuţie di
    • 0 (0 voturi)    
      Gugulanii nu sunt daci (Joi, 13 februarie 2014, 0:59)

      Fray Guillermo Osb [anonim] i-a raspuns lui ACTUAL

      In primul rand, termenul de "gugulan" se asociaza exclusiv locuitorilor satului Cornereva datorita varfului Gugu. Parintii mei mi-au spus clar ca noi nici o data nu am fost denumiti gugulani. Si-s banateni pur-sange amandoi. Tata e din Teregova si are si radacini la Rusca, iar mama e dupa tata din Prisian, iar dupa mama din Bucosnita cu un sfert de radacini in Ilova si altul in Golet. Si nici o data nu au auzit sa-i cheme cineva "gugulani". Apoi, nomenclatura oraselor, satelor, apelor, dealurilor, muntilor di Banatul montan este preponderent slava (Criva, Belareca, Cerna, Colnic) si maghiara (Hideg, Potoc), dar mai sunt si nomenclaturi de provenienta latina (Nera) si mai ales de la primii nostri stramosi de pe acest pamant banatean: CELTII (Timis, Caran, Golet, Berzovia). Ori originea "dacica-pura" este si ilogica: Cautati dacii-puri in alta parte (daca mai exista) si NU in PROVINCIA ROMANA. Mai mult: trasaturile fizice ale banatenilor din zona noastra sunt foarte asemanatoare cu cele ale oamenilor din zone celtice: Galicia (N. Spaniei), Tara Galilor etc. Unica diferenta e ca in randul nostru se prezinta si niste influente asiatice (toti avem ca stramosi razboinici huni, avari, pecenegi si maghiari amestecati cu femei valahe locale). Portul banatean din zona noastra este o amestecatura de sarbesc cu german. Iar graiul prezinta o neo-latina cu accent celto-huno-slav. Mai ales cu o puternica pronuntie celtica: asemeni altor limbi neo-latine- celtice: galiega, retoromana, portugheza din nord etc.
    • 0 (0 voturi)    
      Religia dacica este falsa (Joi, 13 februarie 2014, 1:15)

      Fray Guillermo Osb [anonim] i-a raspuns lui ACTUAL

      Religia este o parte a virtutii justitiei. Omul in limitele lui ii ofera ceva Creatorului sau drept multumire pentru faptul ca a fost creat, si creat ca fiinta rationala.
      Ratiunea umana deduce pornind de la datele empirice si aplicand principiul de cauzalitate, existenta Fiintei Necesare, sau a Fiintei ca Fiinta. Pe aceasta noi am numit-o Dumnezeu. Doar pe acesta il putem venera cu virtutea religiei in mod drept si legitim. Venerarea altor "divinitati" este irationala, deci antinaturala fata de fiinta rationala om. Aceste "divinitati", ca de exemplu Zalmoxe, nu exista, fiindca Dumnezeu asa cum ni-l descopera ratiunea este infinit, fiind act-pur, fara limitarea principiilor potentiale. Ori actul pur, infinit poate fi doar unul, deci Zalmoxe, Osiris, Marte, Odin nu sunt adevarate divinitati, deci este imoral si irational cultul lor.Ori, dintre toate religiile monoteiste, doar crestinismul se dovedeste pe cale rationala ca fiind religia adevarata, iar in interiorul crestinismului, Bisericile adevarate sunt doar cele apostolice (urmase ale apostolilor), adica Biserica Catolica, Biserica Ortodoxa si Bisericile Orientale. Iar dintre toate acestea, in plinatatea adevarului si a rationalitatii este doar Biserica Catolica, urmasa lui Petru.
  • 0 (0 voturi)    
    Gugulanii nu sunt daci II. (Joi, 13 februarie 2014, 1:01)

    Fray Guillermo Osb [anonim]

    Caciula e de origine asiatica: maghiara mai exact. Opincile noastre din Banat sunt un amestec de baza celtica cu adaugiri slave si asiatice. Decoratiunile brodate sunt de model celto-slav iar in Banat nu se venera zeul Zalmoxe, ci Lugh, zeu celt, de unde numele castrului Lugus (celt), transformat in Lugius (roman), Lugas (slavo-maghiar) si Lugoj (in actualitate). Cimpoiul este o inventie a Greciei Antice, si s-a propagat intre celti (intre care si stramosii nostri). Casele din satele noastre au arhitectura aceasta di vremea organizarii regimentului de granita valahic in cadrul Imperiului Habsburgic. De aceea satele au fost proiectate in stil-cazarma, si cu ziduri groase ca sa nu treaca informatiile secrete cu usurinta. Pronutarea "de"-ului din romana ca "ge" este de influenta sarbeasca, a "te"-ului romanesc ca "ce" este o deformare lingvistica tipica celtilor, pronuntarea siflata este de la stramosii nostri hunii-cutriguri etc.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri