Alegeri anticipate. Care va sa zica, urne, liste electorale, stampile, buletine, campanie, sectii de votare, draperii si multe, multe altele. Legea spune ca de toate acestea ar trebui sa se ingrijeasca Autoritatea Electorala Permanenta (AEP).

Conducerea institutiei da neputincioasa din umeri pentru ca, inca de la infiintare, conflictul iscat intre presedinte si cei doi vicepresedinti ai AEP a blocat, practic, orice activitate. Buna desfasurare a alegerilor este pusa in pericol si in cazul in care aceasta institutie va functiona.

Si asta pentru ca AEP este un adevarat cuib de pesedisti, care nu pot fi suspectati de independenta politica.

Bucuresti, strada Zborului, nr. 10. Centru, casa boiereasca, proaspat renovata. Paza la poarta si steagul Romaniei la feresti. Inzuntru, confort sporit pentru cei care, sub autoritatea Parlamentului, au atributii esentiale pentru asigurarea conditiilor necesare organizarii si desfasurarii tuturor categoriilor de consultari electorale.

Cum intampina Autoritatea Electorala Permanenta anticipatele, pregatirea alegerilor? Inainte de a afla sau nu raspunsul la intrebare, sa vedem cine din AEP ar trebui sa coordoneze acest spinos demers. In primul rand, presedintele institutiei, in persoana fostului senator PSD de Bacau, Octavian Opris.

Domnia sa este de profesie recomandat de Viorel Hrebenciuc, altminteri jurist, numit la conducerea AEP in aprilie-mai 2004.

In al doilea rand, vicepresedintii: experimentatul Ionel Flesariu, numit prin decizia lui Adrian Nastase si profesorul universitar Alexandru Radu, politolog, care ne asigura ca a acces la functie pe drumul clasic, acela cu CV-ul trimis si cu asteptarea raspunsului (numit prin decret prezidential de Ion Iliescu, ca sa nu lungim).

Asadar, o Autoritate Electorala Permanenta a carei conducere a fost numita de structurile de varf ale PSD. Mai departe, trebuie precizat faptul ca, taman in contextul anticipatelor, presedintele si cei doi „vice“ au aceleasi tangente in a colabora profesional ca Soarele cu Luna.

Alexandru Radu si Ionel Flesariu au cerut chiar o comisie parlamentara de ancheta care sa verifice modul de desfasurare a activitatii AEP. „Principala problema, spun ei, este refuzul sistematic al presedintelui Opris de a colabora cu noi, toate deciziile fiind luate fara informarea si consultarea noastra“.

Aceasta se traduce prin 11 luni in care nu a avut loc decat o intalnire intre presedinte si vicepresedinti, la inceputul lui iulie 2004. Ultimii il acuza in mod direct de comportament discretionar.

Intreaga corespondenta a institutiei nu trece pe la vicepresedintele de resort, directorilor li s-a interzis sa colaboreze cu cei doi vicpresedinti, refuza sa raspunda la convocari, sa prezinte lucrarile elaborare, sa indeplineasca sarcinile.

In noiembrie 2004, Opris emite Ordinul 87 (anexa 1) prin care il deleaga in calitate de ordonator de credite pe directorul Gheorghe Iancu, „un prieten“ al fostului senator. Asa ca, vicepresedintelui Alexandru Radu nu i-a ramas decat sa se intrebe, retoric, despre modalitatea de achizitii la AEP. Cum ar fi, de pilda, calculatoarele de ultima generatie aflate, e drept, si in biroul domniei sale.

(La poarta stau autoturisme Nubira II)

Listele electorale nu au fost refacute, asa ca mortii sunt invitati din nou la votare

Despre ordinul lui Opris, vicepresedintii au auzit patru luni mai tarziu. Mai aflam ca, la inceputul acestui an, institutia s-a aflat, timp de o saptamana, in afara legii. Perioada in care Octavian Opris a plecat in Suedia. Fara sa-i anunte pe Radu si Flesariu, daramite sa-si delege atributiile unuia dintre ei, cum prevede Legea 373/ 2004.

In martie 2005, Opris depune in Parlament, sub proprie semnatura, Raportul privind alegerile parlamentare si prezidentiale din 2004 si raportul de activitate pe acelasi an, fara ca vicepresedintii sa le fi cunoscut si avizat. Radu si Flesariu au fost trimisi de Opris si in Irak, ca observatori ai alegerilor din aceasta tara. Tot fara sa-i anunte.

Vicepresedintii mai semnaleaza si intrarea la apa a unui buget important prin deplasari nejustificate. Extern: in tari cu sistem electoral fara legatura cu al nostru. Intern: simpozioane si intalniri cu alte tematici decat alegerile, deplasari nejustificate. Alexandru Radu si Ionel Flesariu au cerut Parlamentului returnarea celor doua rapoarte intocmite de Opris.

In 7 iulie 2005, Comisiile Juridice de Disciplina ale Camerei Deputatilor si Senatului propun returnarea raportului privind desfasurarea alegerilor pentru a fi intocmit in conditiile prevazute de lege si instituirea unei comisii parlamentare de ancheta asupra activitatii AEP.

Asadar, in fata anticipatelor, AEP se prezinta ca o institutie aflata in blocaj , in care-si dau mana incapacitatea celor care o conduc in a functiona eficient si acuze privind risipirea nejustificata a unui buget considerabil. Cum presedintele Octavian Opris se afla, acum, intr-un binemeritat concediu, sarcinile AEP raman a fi rezolvate tot in registru bicefal, cu un stadiu de finalitate incert.

Eficienta ciuntita a AEP, dupa cum s-a vazut, se va lovi de logistica folosita pana acum la alegeri in Romania: invechita si degradata. De listele electorale permanente, pe care continua sa figureze persoane decedate, fara drept de vot, sau zeci de mii de persoane de origine germana plecate definitiv din tara, nu s-a ocupat nimeni.

O curatare a listelor electorale ar trebui inceputa urgent, spune Alexandru Radu. „Altfel, riscam ca, la alegerile din 2008 sa lucram cu aceleasi liste prost intocmite“. Slaba speranta, tinand seama de complexitatea acestui demers.

Pe de alta parte, se impune urgent eliberarea cartilor de alegator. Altfel, acestea nu vor putea fi folosite nici la alegerile din 2008. Cartile de alegator, a caror eliberare s-a desfasurat extrem de greoi (pe fondul eliberarii noilor acte de identitate) reprezinta o mare problema. Pana acum, s-au eliberat circa sapte milioane din circa 18 milioane de alegatori.

De altfel, lipsa acestora la alegerile Parlamentare din 2004 a fost criticata in corpore de partide, societatea civila, observatori, misiunea OSCE etc. Stabilirea de Guvern de noi modele de carti de alegator si anularea celor vechi a intarziat inadmisibil procedurile.

AEP propune modificarea legii, in cazul alegerilor parlamentare si prezidentiale, in sensul ca alegatorul sa voteze numai in localitatea de domiciliu si numai la sectia unde este trecut pe liste, eliminandu-se situatiile scandaloase de la alegerile anterioare. AEP pledeaza si pentru o fuzionare cu BEC.

Una peste alta, alegerile, oricat de anticipat se vor realiza acestea, se afla la mana lui Octavian Opris, care nu este nimic altceva decat o prelungire a manii lui Viorel Hrebenciuc ascunsa in urnele electorale.