Neclaritatile legii, usa de intrare pentru profitori

Autoritatile nu au produs inca dovada dar cazul MTS Leasing are toate datele de identificare specifice unei escrocherii al carei final a esuat inainte de termen. Daca te iei insa dupa autoritati nici cazul FNI nu existat! Modul de operare este unul specific.

In primul rand a fost ales un sector nesupravegheat de vreo institutie de specialitate si cu un cadru de reglementari insuficient structurat (setul de propuneri de modificari ale Legii leasingului se afla pe masa comisiilor parlamentare economice de aproape un an).

Cadrul legislativ neclar face ca leasingul imobiliar sa nu fie practicat pe scara larga, avand o pondere de sub 2% in piata de profil, estimata pentru 2004 la aproximativ 1,5 miliarde de euro. Mai exista o singura firma internationala specializata in operatiuni de acest tip, dar ea nu se adreseaza aproape exclusiv marilor clienti externi, prezenti cu operatiuni comerciale si in Romania.

In tarile in care exista un istoric al acestui tip de finantare, leasingul imobiliar atinge si cote de 40% din piata profil. Frauda programatica este indicata si de modul de atragere a clientilor prin campania publicitara agresiva si mincinoasa. Faptul ca taxele de administrare urcau cu mult costul final pentru client nu putea fi constatat decat la momentul consultarii documentatiei de finantare.

In sloganurile publicitare se insista pe nivelul scazut al dobanzii - 5% (in conditiile in care cele mai mici dobanzi bancare se situau anul tecut la nivelul de 8,5%). Nu intamplator, firma de leasing isi deruleaza activitatea printr-o banca al carei nume se poate confunda cu numele unei banci straine din Romania.

Putini sunt insa cei care stiu ca Volksbank Romania este subsidiara unei banci austriece si nu are filiale in Germania. Frankfurter Volksbank, banca prin care opera MTS, este una dintre sutele de banci populare de pe cuprinsul landurilor nemtesti care functioneaza ca niste case de economii locale. Si SAPARD a fost bun scopului propus.

Pentru a se pune la adapost de legislatia romaneasca, MTS practica un leasing extern. Firmele prin care erau "agatati" clientii din tara nu au in obiectul de activitate leasingul, ele actionand ca agenti de vanzari. Toate contractele erau semnate de bossul din Germania.

Pentru a asigura un plus de credibilitate firmei, neamtul a creat o imagine curata a firmei sale, cu care a pacalit si o reputata companie internationala de recuperare a creantelor, specializata in baze de date si certificare a bonitatii: Dun&Bradstreet Europa. In baza datelor cunoscute din activitatile comerciale curente ale firmei germane a putut fi emis un "certificat" de buna purtare.

Riscul de neplata al MTS Investition und Handel GmbH din Germania a fost indicat ca scazut (notat cu 80 intr-o clasificare in care 100 este cel mai scazut risc). "MTS Leasing a incercat sa ne implice in campania sa de promovare, invitand conducerea Asociatiei de Leasing din Romania sa participe la momentul lansarii activitatii sale in primavara anului trecut.

Noi am refuzat sa dam girul acestei firme pentru ca nu ne-au pus la dispozitie nici un fel de documente care sa o faca eligibila pentru a fi membra a asociatiei. Am sesizat insa de la inceput lipsa de cunostinte de specialitate a celor care conduceau operatiunile din Romania", isi aminteste Cornel Coca Constantinescu, presedintele ASLR.

In numeroase randuri, asociatia s-a distantat de modul de operare al MTS, apreciind ca aceasta nu este o companie de leasing, dar niciodata nu a depasit cadrul declaratiilor de delimitare. Nici autoritatea bancara nu a avut nimic de obiectat in privinta modului de operare al MTS.

Printr-o adresa oficiala, BNR incunostinta unul dintre clientii care azi isi frange mainile dupa ce a platit un avans de 27.000 de euro (dintr-o valoare a finantarii de 180.000 euro) ca operatiunea de transfer al banilor in strainatate a fost consemnata ca leasing extern.

In modul de operare se poate vedea ca multi clienti s-au bucurat de un chilipir de cateva zeci de mii de euro, avans, pentru contracte de sute de mii de euro.

Nimic nu este pe gratis, dar toata lumea se inghesuie dupa chilipiruri

Initial, MTS anuntase ca platile din suma ce reprezinta avansul se fac cu dubla semnatura a clientului si a unei firme independente care verifica calitatea lucrarilor si conformitatea facturilor emise de constructor. In realitate, banii intrau direct in contul din Germania.

Acum s-a constatat ca firma care confirma calitatea lucrarilor si care este facuta responsabila de subtilizarea unor sume din contul MTS este de fapt condusa de o ruda a patronului MTS.

Sesizarile venite, in timp, din presa despre o posibila frauda mascata nu au sensibilizat autoritatile care urmaresc faptele de criminalitate economica.

"Chiar fara sa fii specialist in leasing era evident ca, dupa ce vor fi dat la cheie cateva case, ca sa lase impresia unei afaceri oneste, exista riscul ca administratorii sa colecteze sute sau mii de avansuri, dupa care sa se faca nevazuti", afirma reprezentantul unei firme de constructii cu care a incheiat parteneriate directorul german de la MTS. Nu toti au pierdut bani din afacerea cu MTS.

De aceea, se poate trage concluzia ca scenariul initial nu a fost dus pana la capat. Exista trei categorii de clienti. Unii, carora firma le-a platit facturile emise de constructori, sumele virate depasind valoarea avansului si taxelor de administrare.

Alti utilizatori, clienti ai companiei de leasing, au avut sansa sa beneficieze de oferta promotionala din toamna, in care contractele de finantare s-au incheiat fara vreun avans. Si cea de-a treia categorie apoxiamtiv 300 din cei 700 de clienti, sunt cei carora li s-a perceput avansul, inclusiv taxa de administrare, de fara ca vreun ban sa mai fi ajuns la constructor.

Toate datele de mai sus indica o posibila frauda programtica esuata inanite de termen. Ce a blocat mecanisul? Este foarte probabil ca graba de a fi convingatori si neantelegerea contextului in care functioneaza relatiile contractuale in Romania sa le fi jucat feste nemtilor. Daca i-ar fi facut partasi pe constructori nici nu mai trebuia sa fuga nimeni cu banii.

Erau suficiente castigurile din taxa de dobanda, taxarea dosarului, si impartirea castigului din incarcarea facturilor decontate pentru inaltarea caselor. Incasau chiar si TVA pentru platile externe. Au crezut ca pot fi mai “isteti” decat incercati nostri mesteri care se ocupa de ani buni de gestiunea de santier.

Numai cine nu si-a pus gresie in casa, zugravit un apartament sau turnat o alee de beton in curte, nu stie cum poti fi “facut” daca nu esti cu ochii in patru. Si nici atunci nu poti sa tii totul sub control la nivelul costurilor.

Mecanismul s-a gripat in clipa in care numarul caselor in executie s-au inmultit iar constructorii nu au acceptat sa isi reevalueze facturile emise pentru lucrarile efectuate. A invoca fuga unui angajat cu 200.000 de euro ca motivatie a crizei de lichiditati a companiei nu este un argument deluat in seama.

Cu atat mai mult cu cat totalul contractelor gestionate, se pretinde ca depaseau miliardul de euro.

Nici o autoritate nu isi asuma vreo responsabilitate. Firma germana MTS Investition und Handel GmbH opereaza sub o alta jurisdictie. Chiar daca administratorii ei ar trebui judecati pentru faptele comise pe teritoriul romanesc, procedurile sunt foarte complicate si de lunga durata. Specialistii in drept comercial internatioanl considera ca pot trece si zece ani pentru recuperarea pagubelor.

De la MTS Leasing la fondurile de pensii

MTS Leasing a incheiat prin comisionari contracte de finantare in 12 orase din toata tara. Paradoxal, nu piata de leasing are de suferit dupa acest scandal. Leasingul imobiliar este cvasiinexistent. In schimb, exista o alta zona a serviciilor financiare care se dezvolta in aceasta perioada.

Cea in care actioneaza societatile de finantare ipotecara, ce ofera imprumuturi pentru construirea de locuinte.

Aceste companii lucreaza in baza reglementarilor BNR. Prejudiciul de imagine adus pietei finantarilor imobiliare este cu atat mai mare cu cat, in curand, urmeaza a fi reglementate tranzactiile cu ipoteci, primul pas spre infiintarea fondurilor ipotecare, principalul segment de investitii pentru viitoarele fonduri private de pensii.