Odata declansat, efectul de sera nu mai poate fi controlat. Cercetatorii recunosc asta. Sute de scenarii, mai mult sau mai putin ingrijoratoare, descriu ce ne-ar putea astepta in urmatoarele decenii.
Intrebarea cea mai nelinistitoare la care incearca sa raspunda specialistii este cind „tirziu“ va deveni „prea tirziu“ in privinta masurilor de diminuare a incalzirii globale. Toate ipotezele formulate pina acum de cercetatori se bazeaza, la rindul lor, pe scenarii socio-economice.
Cu alte cuvinte, evolutia climei depinde, in primul rind, de evolutia tehnologica, culturala si de rata de crestere a populatiei pe glob.
Ipotezele cercetatorilor
Organizatia Natiunilor Unite, alaturi de Organizatia Mondiala a Meteorologiei, a mobilizat intreaga comunitate stiintifica a lumii pentru a realiza, periodic, scenarii privind schimbarile climatice in secolul al XXI-lea.
Cel mai recent raport al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbari Climatice (IPCC), constituita ad-hoc de ONU, formuleaza nu mai putin de 40 de „previziuni“ in privinta a ceea ce s-ar putea intimpla in urmatorii 100 de ani.
„Sintem oameni de stiinta, multi dintre noi sint fizicieni, dar din pacate nu avem cum face simulari de laborator in privinta schimbarilor climatice. Laboratorul e intregul glob.
De aceea, rezultatele studiilor nu pot avea un grad foarte ridicat de certitudine“, ne-a declarat Roxana Bojariu, membru al echipei stiintifice a ONU care participa, in acest moment, la elaborarea urmatorului raport IPCC (programat pentru 2007). Fiecare mare putere a lumii isi mobilizeaza propriii cercetatori pentru a face astfel de scenarii aplicate regional, cu focalizare pe propria tara.
Aceasta pentru ca nici un plan de dezvoltare durabila nu poate fi elaborat fara a lua in calcul schimbarile de clima. „Sint foarte multe necunoscute, cu grad redus de predictibilitate, care pot da diferite configuratii climatice la nivel mondial. Acestea sint mai greu de evaluat in plan regional“, a mai spus Roxana Bojariu.
Varianta cea mai pesimista
Cea mai dramatica estimare a specialistilor care au lucrat la raportul ONU prevede ca populatia Terrei va creste pina la 15 miliarde in 2100 (in momentul de fata, pe planeta sint 6,5 miliarde).
In conditiile in care omenirea nu reuseste sa dezvolte in timp real noi tehnologii, cu ajutorul carora sa obtina energie fara emisii de gaze cu efect de sera, temperatura medie globala ar creste cu 5,8 grade Celsius fata de cea actuala, iar cantitatea de precipitatii cu 20%.
De aici incolo, predictiile se fac cu tot mai mare dificultate, mai ales in cazul diferitelor regiuni, din cauza complexitatii sistemului climateric, care face ca evolutia sa sa fie greu previzibila.
Pentru Romania secolului XXII, in cazul in care tara noastra nu va fi inghitita de ape si populatia va supravietui „efectelor secundare“ ale incalzirii, cum ar fi intensificarea fenomenelor extreme, cercetatorii prevad o incalzire de 2 grade Celsius in timpul iernii si de 3,5-4,3 grade vara.
La capitolul precipitatii, informatiile devin si mai vagi: iarna vor fi schimbari nesemnificative, cu un usor excedent in nord-vest si deficit in sud-vest, iar vara deficit. Cercetatorii romani s-au pus de acord asupra faptului ca in Dobrogea accentuarea tendintei de seceta va duce la desertificare.
Varianta „prietenoasa“ a incalzirii globale
Daca cercetatorii vor gasi solutii ecologice pentru a procura energia pentru cei 10,4 miliarde de oameni care vor popula Pamintul in 2100, ei o vor duce ceva mai bine decit cei 15 miliarde din primul scenariu.
O alta caracteristica a acestor descendenti ai umanitatii de astazi ar fi grija acordata mediului si o inalta constiinta civica, ceea ce ii situeaza pe un palier superior al evolutiei speciei. In consecinta, vor si merita clima mai prietenoasa pe care le-o prezic specialistii de astazi. Ei vor suferi de cald cu numai 1,4 grade Celsius in plus fata de astazi si vor fi mai plouati cu doar 5%.
Scenariul hollywoodian - SF, dar cu jumatate de gura
Filmul „The Day After Tomorrow“, lansat in 2004, a generat o puternica unda de soc in opinia publica mondiala. Topirea calotei polare a Antarcticii a dus la o revarsare masiva de apa dulce in oceane, blocind curentii oceanici care tin in echilibru clima planetei. Incalzirea globala a impins Pamintul in pragul unei noi ere glaciare.
Tom Prugh, cercetator la Worldwatch Institute - Washington, D.C., sustine ca, la fel ca multe dintre filmele hollywoodiene, si acesta porneste de la o realitate stiintifica, insa o duce mult prea departe. El spune ca exista o farima de realitate, pentru ca, in ultimii 13.000 de ani, astfel de schimbari abrupte de clima au mai avut loc, dar nu doar in citeva zile.
Scenariul a avut un puternic impact asupra oamenilor, pentru ca fenomenele extreme descrise (grindina, uragane, tornade) exista deja, dar inca mai reduse ca intensitate.
Antoaneta Etves, Gilda Popa
