Dupa un deceniu de incercari de sensibilizare a opiniei publice in privinta coruptiei, bulgarii se declara plictisiti de subiect si dezamagiti de rezultatele costisitoarelor campanii de lupta impotriva fenomenului.

Concluzia, surprinzatoare pentru o societate care sufera de pe urma coruptiei, apartine unui studiu semnat de directorul de programe al Centrului de Strategii Liberale din Sofia, preluat de site-ul EurActiv.

Desi, potrivit celor mai multe sondaje, bulgarii recunosc gradul diferit de coruptie din diverse segmente ale vietii publice - vamesi (50 la suta din cei intervievati), sistem juridic (40 la suta), politie (34 la suta) sau parlament (20 la suta) - nu percep fenomenul drept cel mai grav sau mai preocupant din viata lor.

Cele mai grave probleme cu care se confrunta sunt in primul rand somajul, salariile mici, nivelul de trai si abia apoi coruptia. In plus, autorul studiului citat considera ca, departe de a fi rezolvat ceva, campaniile multiple si extrem de costisitoare au dus doar la cresterea neincrederii populatiei in institutiile statului.

Arma folosita in "razboaiele" politice

Supralicitata si folosita pentru a explica toate relele societatii, coruptia, si implicit lupta impotriva ei, s-a demonetizat, cu atat mai mult cu cat, observa autorul, oamenii politici, oamenii de afaceri, dar si media au folosit-o pentru a-si ataca adversarii.

Campaniile amintite au stat la baza multor acuzatii folosite ulterior fie de mass-media, fie de politicieni pentru a-si urmari propriile interese. Iar unele acuzatii nefondate de coruptie au dus la blocarea pe termen lung a unor privatizari importante, precum cea a companiei nationale de telecomunicatii sau a industriei tutunului.

Folosirea excesiva a termenului "coruptie" a dus la banalizarea si, in consecinta, la ingreunarea luptei reale impotriva fenomenului, indepartandu-i pe oameni in loc sa-i cointereseze. Autorul exemplifica indiferenta tot mai mare a bulgarilor fata de coruptie cu ultimele alegeri, desfasurate anul trecut, pentru primaria generala a Sofiei.

Desi 50 la suta din locuitorii capitalei il considerau corupt pe primarul Sofiei, acesta a fost reales pe considerentul ca e un bun gospodar. In concluzie, autorul e de parere ca, pentru a deveni eficace, campaniile anticoruptie trebuie redirectionate spre politici- eni, mediile de afaceri si functionarii publici, pentru a-i convinge ca merita sa-si schimbe modul obisnuit de a lucra.