Urgenta populismului de compasiune (de Cristian Ghinea)

de Cristian Ghinea     Dilema Veche
Miercuri, 20 iulie 2005, 0:00


M-as fi asteptat ca nenorocirea sa ne uneasca.

Mai degraba a scos la iveala ce e mai rau in spatiul nostru public, inclusiv mesianismul unor jurnalisti care, in loc sa ne informeze, ar vrea sa voteze cu mina noastra, si prostia unor politicieni care insista pentru starea de urgenta, cu totul inutila, in schimb periculoasa.
Desi Traian Basescu e tot mai nemultumit de presa si frustrat ca scribii de la ziare nu il inteleg, media a reactionat coerent si a indreptat agenda publica spre problema inundatiilor, in defavoarea crizei politice.

Resursele umane si materiale investite pentru a ne tine la curent cu nenorocirea celor de acolo au aratat o profesionalizare indiscutabila.

Insa foarte multe relatari un lasat un gust amar, reporterii pareau ca functioneaza pe categorii mentale prestabilite, ideea o aveau de la Bucuresti urmind sa ia de la fata locului doar imagini pentru ilustrare.
Ghinionul puterii a facut ca zilele cele mai rele ale inundatiilor sa se suprapuna peste apogeul primului episod din criza anticipatelor.

Evident ca cele doua nu aveau legatura, dar asta nu i-a impiedicat pe jurnalisti sa vorbeasca despre nepasarea politicienilor in fata dezastrului, despre cit de inumane sint aceste insecte fara emotii in fata suferintei. Pe care doar jurnalistii, mamifere ceva mai evoluate, o pot simti.

Fara sa fie clar ce ar fi schimbat niste oficiali care se agitau sau nu la Bucuresti, presa a fost mai degraba isterica in a face paralela intre cele doua Romanii: cea de la Bucuresti si cea inundata.

O televiziune a deschis citeva zile jurnalele cu doua ecrane: guvernul in sedinta in stinga si apele revarsindu-se in dreapta. Nu era un grup de ministri la striptease, era pur si simplu guvernul in sedinta. Vezi bine, o activitate ticaloasa cind sint inundatii.
Daca politicienii sint insecte insensibile, pilotii elicopterelor de interventie sint in mod necesar eroi. Nu e clar de ce a intervenit atit de tirziu armata si de ce avem doar citeva elicoptere dupa ce am platit miliarde de dolari in contracte discutabile.

Desi isterica cind e vorba de anticipate, presa nu a observat ca guvernul actioneaza cam aiuristic in ce priveste bugetul. In vreme ce inundatiile au dat peste cap cifrele bugetare, tocmai acum guvernul s-a grabit sa aloce bani pentru marirea salariilor bugetarilor si pentru marirea subventiilor agricole.

Nu este clar daca vor fi bani pentru acoperirea promisiunilor facute sinistratilor de Presedintele Basescu, nu este clar daca guvernul va adresa FMI o cerere pentru acceptarea unui deficit bugetar mai mare si daca va fi acceptata, dar guvernul s-a apucat sa mareasca subventiile care oricum incurajeaza un ciclu agricol defectuos

(inca mai dam subventii pe produs, nu pe suprafata ca in UE).
De cealalta parte, PSD da un spectacol jenant al populismului exprimat prin compasiune. Aflat in opozitie, face promisiuni la microfon pentru ca oricum nu trebuie sa le acopere, dar suna bine.

Impozite speciale pentru persoanele cu cistiguri mari, aminarea privatizarii CEC care sa faca un program de creditare pentru sinistrati (se recunoaste astfel ca CEC e un fel de banca politica buna de finantat idei fara acoperire economica si subventii mascate, adica tocmai un argument pentru privatizare

rapida). Unele dintre multele idei ale PSD-ului sint bune (emisiuni de timbre speciale, de exemplu), altele sint gargara ilogica. De pilda, declararea starii de urgenta. Cine citeste Ordonanta respectiva si legea de aprobare din 2004, poate remarca faptul ca in realitate nu s-ar schimba nimic.

Nu avem un stoc de apa potabila accesibil doar dupa declararea starii de rugenta, nu avem trupe speciale tinute in sah pentru ca nu avem stare de urgenta.

Pur si simplu, coordonarea activitatilor de interventie ar trece la Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, coordonat de premier (nu la armata). Adica exact ce se intimpla si fara starea de urgenta, pentru ca avem o lege speciala pentru acest Sistem, aplicabila deja.

Practic, constatam ca sistemul obisnuit merge prost si atunci dorim sa instituim starea de urgenta pentru ca sistemul obisnuit sa mearga. O dezbatere tipica pentru ignoranta politicienilor autori ai acestor legi.

Mai este la mijloc si zgura mentala anti-democratica care spune ca democratia nu se descurca, e nevoie de armata. Dar armata nu ar interveni decit ca ajutor, adica la fel ca acum, si cei care sustin altfel nu au citit legea.

Suna bine: spui armata, spui eficienta (de unde o veni si mitul asta intr-o tara fara razboaie, dar cu detasamente de recruti sinucigasi, nu stiu).
Se tot spune ca Basescu nu doreste stare de urgenta pentru ca nu ar mai putea dizolva Parlamentul. Trebuie sa ii dezamagesc pe fanii neconditionati ai Presedintelui care m-au trecut de saptamina trecuta in rindul dusmanului de clasa si sa spun ca acuzatia adusa de PSD este o prostie.

Starea de urgenta se declara pentru maxim 30 de zile (art. 5, nu era greu de gasit) si oricum se poate incheia mai devreme. Procedurile pentru alegeri anticipate dureaza in orice caz mai mult, dupa Constitutie cel putin 60 de zile.

Dar cita cerneala s-a scris pe aceasta banalitate, cite pusee de eroism gazetaresc pentru cauza starii de urgenta!
Singurul efect practic al starii de urgenta ar fi posibilitatea suspendarii unor drepturi democratice, de pilda interzicerea unor emisiuni de televiziune si a unor publicatii. Eu zic sa nu le dam idei.


















31 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică