Creditele in valuta sunt la ananghie

de     Capital
Miercuri, 20 iulie 2005, 0:00


Limitarea ratei la 35% din venituri in cazul creditelor pentru locuinte si la 40% a gradului de indatorare pe veniturile familiei va avea si un efect secundar, in afara celui principal de temperare momentana a creditului in valuta.

Datorita limitarii impuse creditului ipotecar, potentialii clienti ai bancilor isi vor indrepta atentia catre creditul de nevoi personale garantat cu ipoteca, chiar cu ipoteca de rangul doi. In aceste conditii, clientii bancilor vor putea contracta pe veniturile familiei pe langa un credit ipotecar si unul de nevoi personale garantat.

Bancherii se asteapta ca, in perioada urmatoare, acest tip de credit sa fie favorizat. Practic, acest tip de credit, care permite imprumuturi de valoare mare, va fi principala portita gasita de bancile comerciale in fata noilor frane puse de BNR creditarii.
Chiar daca prin deciziile Consiliului de Administratie al BNR s-a dorit temperarea creditului in valuta si impulsionarea celui in lei, situatia de fapt nu va arata chiar asa. Costurile bancilor comerciale cu rezerva minima obligatorie in valuta vor creste. Totusi, marjele de profit practicate de banci sunt inca destul de mari, iar competitia pe piata creditului de retail, destul de acerba.

In acest context, doar unele banci vor creste dobanzile la creditele in valuta si acelea, cu doar maximum 1%. In sprijinul temperarii creditului vin si celelalte reglementari cuprinse in proiectul normelor de creditare.

In conditiile in care normele vor ramane asa cum sunt cunoscute acum, clientii vor trebui sa raporteze toate datoriile pe care le au atat ei, cat si membrii familiei lor, fapt care va mari usor procesul birocratic.

Totusi, este interesant de stiut ca bancile nu vor avea cum sa verifice cat de exacte sunt datoriile clientilor lor din cauza faptului ca de la Biroul de Credit nu vor putea scoate totalul datoriilor unui client care a fost bun platnic, ci doar un scoring al acestuia. A doua varianta ar fi fost interogarea Centralei Riscurilor Bancare (CRB).

La CRB se raporteaza insa doar creditele cu valori mai mari de 100 de milioane de lei. In acest context, pentru clientii cu rate mici, bancile nu au altceva de facut decat sa dea crezare declaratiilor pe proprie raspundere, depuse de clienti.

Isarescu a castigat un ragaz de trei luni

Pentru a fi sigura ca normele vor avea efectul scontat, Banca Centrala a decis si extinderea aplicarii ratei de 30 la suta asupra tuturor pasivelor in valuta ale bancilor comerciale, indiferent de scadenta si de data atragerii lor.

Aceasta masura se va implementa in doua etape: aplicarea incepand cu perioada 24 iulie - 23 august 2005 a unei rate de 15 la suta pentru pasivele in valuta cu scadenta mai mare de doi ani, atrase inainte de 23 februarie 2005 inclusiv, si a unei rate de 30 la suta incepand cu perioada de aplicare 24 august - 23 septembrie 2005 pentru pasivele mentionate anterior.

Totodata, Consiliul de Administratie a decis reducerea, de la nivelul de 18 la suta la 16 la suta, a ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani, incepand cu perioada de aplicare 24 august - 23 septembrie 2005. Aceasta masura incearca sa majoreze costurile creditarii in valuta si sa le ieftineasca pe cele in lei.
Desi legala, masura BNR de a majora rezerva minima obligatorie in valuta a bancilor la Banca Centrala este usor imorala. Scumpirea pasivelor bancare in valuta atrase de acestea s-a realizat in iulie 2005, pentru pasivele existente la 23 februarie, moment in care bancile atrasesera linii de finantare externe la cu totul alte costuri decat cele constatate astazi.

In aceste conditii, cele mai puternice lovituri le vor primi marii jucatori de pe retail, care au foarte multe resurse in valuta atrase si sunt mereu in foame de valuta: BCR, BRD Société Générale si Raiffeisen Bank.
Parerile bancherilor sunt impartite. Unii sustin ca decizia BNR va scumpi creditul in valuta, altii ca datorita competitiei din piata, bancile nu vor creste dobanzile la creditele in valuta. Cert este faptul ca, in cazul majorarii dobanzilor la valuta, scumpirile nu vor fi decat de 0,5%, maximum 1%.

In plus, in functie de necesitati si de politica bancilor, unele vor creste dobanda la credite, altele nu. Rasvan Radu, presedinte UniCredit, este la randul sau de parere ca “normele vor avea un efect de limitare si, probabil, chiar unul de crestere a costurilor. Depinde de la banca la banca si de cat absoarbe fiecare in marja.”
Cealalta masura urmareste sa impulsioneze creditul in lei. Totusi, efectele scaderii rezervei in lei nu vor putea sa contracareze aprecierea leului, care va mari efortul financiar al populatiei imprumutate in moneda nationala, tot asa cum deprecierea euro, cel putin pe termen scurt, va micsora efortul financiar al debitorilor in valuta.

In concluzie, este clar ca, in perioada verii, creditarea se va tempera, datorita efectului psihologic si faptului ca procedurile de obtinere a creditelor se vor birocratiza usor. Din toamna insa, exista premisele ca populatia eligibila sa se gandeasca din nou la creditele in valuta.

“Nu este corect ca BNR a majorat rezervele retroactiv, deoarece bancile, in momentul in care au contractat linii externe, cunosteau anumite costuri, iar acum au altele.” (Rasvan Radu, presedinte UniCredit)

Unda de soc a BNR
• Creditele in valuta pentru populatie ar putea sa se scumpeasca la unele banci si sa ramana la nivelul actual al costurilor la altele. Cresterile de dobanda nu vor depasi insa 1%.
• Cei care vor dori sa se imprumute va trebui sa prezinte o multime de acte si sa declare datoriile familiei pe fiecare membru in parte. Chiar daca acest lucru nu va mari perioada de acordare a unui credit, pe moment, noua procedura va descuraja clientul.



















54 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică