Romania a ajuns, brusc, o destinatie recomandata turistilor de presa internationala. In tara noastra nu s-au petrecut miracole peste noapte.

In general, serviciile au ramas scumpe si proaste, chelnerul „Vineee baiatu’!”, care uita sa vina, n-a disparut din restaurante, drumurile sunt ciuruite de gropi si aeroporturile putine. Nici macar Dracula Park, proiectul-vampir al fostului ministru Agathon care a supt miliarde de la buget, n-a inviat din morti.

In plus, vremea n-a tinut deloc cu turistii. La mare, ploile au mancat din sezonul estival o luna de zile si o tornada a vizitat Neptunul. In restul tarii e si mai rau.

Dupa inundatii, o droaie de manastiri din nordul Moldovei s-au trezit cu cate un Aqua-Magic in curte si cateva pensiuni agroturistice au plecat in croaziera, la vale, pe Siret. Cu toate acestea, Romania e in capul unei liste pe care figureaza tarile baltice, tarile scandinave, Ungaria si Slovenia.

Ca si in alte domenii, acest succes romanesc se explica prin dezastrele de prin alte parti. Pur si simplu, dupa ce faimoasele autobuze rosii londoneze au inceput sa sara in aer, dupa ce in statiunea turca Kusadasi a ajuns un lucru riscant sa te duci la plaja, criteriile de evaluare a serviciilor turistice s-au modificat.

Pe langa confort, preturi si servicii, a ajuns foarte importanta si securitatea turistilor. Deocamdata, la acest capitol stam foarte bine, pentru ca nimeni nu s-a gandit sa dea cu bomba la Vama Veche. Apoi, turismul romanesc e atat de slab, incat nici nu merita sa fie o tinta a unor potentiali teroristi.

In medie, tarile occidentale obtin 10 la suta din PIB din turism, asa ca orice atac in acest sector provoaca, pe langa victime, si serioase pagube financiare. Noi vorbim de 15 ani de frumusetile patriei noastre dragi, de Dunare, de Muntii Apuseni si ne zbatem sa trecem de 1,5 la suta din PIB.

Bulgarii, pentru ca nu ne mai putem compara de mult cu Ungaria, stau mult mai bine. De exemplu, compania TUI a bagat timp de 10 ani cate 10 milioane de euro pe an doar in renovarea unor hoteluri bulgaresti si acum 400.000 de nemti fac, in fiecare an, plaja peste Dunare. Asta in timp ce Romania se lupta sa aduca, de la anu’, 15.

000 de germani prin Neptun si Mamaia.

Culmea este ca tot o catastrofa a plasat Romania pe un trend favorabil in acest sector. Dupa atacurile din 11 septembrie 2001 din SUA, in turismul mondial s-a accentuat tendinta calatoriilor scurte. Pur si simplu, multi oameni au vrut sa aiba posibilitatea sa se intoarca repede in caz ca se intampla ceva acasa.

Dar distanta mica fata de marile capitale ale Europei a fost o conditie necesara, insa nu si suficienta, pentru a atrage mai multi occidentali pe la noi. Pana la urma, mizeria traditional romaneasca a anulat acest avantaj.

In acest moment, asa cum doborarea Gemenilor din New York a impus noi norme de siguranta si securitate la constructia cladirilor inalte, atentatele din Londra si Turcia vor impune noi norme in industria hoteliera.

Asta inseamna multe, de la cai suficiente de acces pentru asigurarea evacuarii rapide a unor mari aglomerari de persoane, puncte de prim ajutor, pana la hoteluri si mijloace de transport monitorizate video si electronic.

Romania e departe de toate acestea, dar primul pas care trebuie facut e finalizarea unei strategii turistice nationale si impunerea unei discipline in constructii si a unor norme minime la realizarea obiectivelor turistice.

Pe plaiurile mioritice s-au construit, fara autorizatie, sute si sute de pensiuni si terase pe malurile raurilor sau al marii, ca s-auda clientii fosnetul valurilor. Anul asta, fosnetul valurilor s-a transformat prin unele locuri in vuietul viiturii.

Dar, continuand in acest fel, riscam ca peste cativa ani sa-i trimitem pe straini sa se plimbe prin poienite dotati cu colace de salvare sau sa faca plaja imbracati in veste antiglont.