Iertati-mi dinainte ideea, daca nu va convine. Daca misca ceva in voi, atunci vorbiti.
Acum citeva zile s-a stins Harald Alexandrescu, coordonatorul Observatorului Astronomic. Era o functie onorifica, aud ca se pregatea de "plecare". Nu credea decit in ce se poate demonstra matematic. Sper ca acum a rezolvat vesnica "necunoscuta".
Obsesia asta pentru rezultatul concret mi-l aminteste pe Dan Seracu, un mare prieten, plecat si el, care a murit in picioare si rizind. El credea ca "murim aici, ne nastem dincolo, ce e asa greu?"
Nu am deschis topicul asta ca sa vorbim de reincarnare; as vrea sa ne amintim cu totii de vorbe care ne-au ramas in memorie, vorbe spuse de dusi ai nostri, rude sau nu. Chestii dintr-alea memorabile; si astfel sa le aratam lor, celor dusi, ca ramin cu noi si chiar merg mai departe.
Iar daca nici unul dintre voi nu va raspunde nimic, ma voi uita in oglinda si imi voi spune vorbele bunicii mele: "unde-i minte multa, e si prostie". Dar nu voi regreta.
Athos
