Nu mai putin de 29 de proiecte Sapard au fost afectate de inundatile din Banat, dar pentru nici unul din acestea beneficiarii - consiliile locale - nu au incheiat polite de asigurare. Situatia se anunta si mai dramatica in Moldova.

Lovitura e cu atit mai grea, cu cit primariile au dobindit acesti bani la capatul multor corvezi birocratice, printre care, in dese cazuri, s-au numarat si imprumuturi bancare nascatoare de dobinzi.

Proiectele au fost finantate cu sume de pina la un milion de euro fiecare, in cadrul masurii 2.1, cea referitoare la infrastructura, considerata epuizata din primavara.

Daca pe etajul de intelegere al unor consilieri comunali sau al unui primar asigurarea poate parea un capriciu, e de neinteles cum din partea bancilor si a Agentiei Sapard ele au fost privite ca o optiune.

„Nici vorba de asigurare“

Inundatiile au produs in Moldova pagube semnificativ mai mari decit in Banat, iar angajatii Sapard din teritoriu evalueaza in aceste zile cite proiecte au fost afectate. „Nici nu poate fi vorba de vreun un proiect asigurat, pentru ca asta ar fi sporit birocratia.

Bani pentru reparatii ar putea veni, pe de o parte, din executarea garantiilor, dar numai acolo unde s-ar constata ca lucrarea a cazut din vina constructorului, iar nu a puhoiului“, ne-a declarat Calin Nutu, director comunicare in cadrul Agentiei.

Si Nutu, si Dacian Ciolos, consilier al ministrului Agriculturii, s-au aratat sceptici in legatura cu probabilitatea ca vreo firma de asigurari sa fie de acord sa incheie polite pentru „lucrarile statului“.

Pozitie ce tradeaza faptul ca insisi gestionarii fondurilor sint convinsi de calitatea slaba a lucrarilor, desi Agentia a promis ca va spori controalele de calitate, ba chiar va refuza plata pentru lucrari de mintuiala pe bani europeni.

Acord de principiu

Coordonatorii Departamentului de Dezvoltare Rurala din Ministerul Agriculturii au primit zilele trecute, de la Bruxelles, un accept de principiu pentru realocarea unor fonduri din cele 600 de milioane de euro ramase de cheltuit pina in 2006 pentru alte masuri Sapard, despre care pina si functionarii cred ca ar fi improbabil de angajat in proportie de 100%. Ei au cerut redeschiderea masurii 2.

1, a infrastructurii, si alimentarea ei si a altor doua masuri cu 70 de milioane de euro, pentru proiectele din Banat, si cu 130 de milioane de euro pentru cele din Moldova.

Pasul de la hirtii pina la refacerea podurilor si drumurilor va dura cel putin sase luni de zile. „Abia in primavara, daca toate proiectele pe masura 2.1 vor fi aprobate, s-ar putea relua lucrarile“, a recunoscut Dacian Ciolos, consilier al ministrului Agriculturii. •

Pasi pentru refacere

Ce trebuie sa faca un consiliu local al carui proiect Sapard a fost afectat de inundatii:

1. Primarul se adreseaza Consiliului Judetean pentru convocarea Comisiei Judetene pentru Situatii de Urgenta;

2. Comisia constata si evalueaza, prin proces- verbal, dezastrele provocate si stabileste valoarea pagubelor;

3. Procesul-verbal este transmis Agentiei Sapard, care detaseaza o echipa de experti pentru verificarea valorilor precizate in procesul-verbal;

4. Sumele necesare pentru acoperirea pagubelor pot fi asigurate in functie de doua situatii: a) proiectul este in curs de finalizare - sumele vor fi asigurate din Anexa 3 la Contractul de finantare: „Diverse si neprevazute“ (cap. 7); b. Proiectul este finalizat - sumele vor fi asigurate doar in cazul in care Comisia Europeana aproba suplimentarea fondurilor pentru masura 2.1 – Infrastructura.