Refacerea cladirii Palatului de Justitiei - in fapt, o megaafacere pe care guvernarea PSD a incredintat-o companiei franceze „Bouygues Batiment“ - atarna si azi ca o piatra de gatul si asa vlaguit al bugetului de stat. Ziarul nostru a prezentat de curand dedesubturile acestei afaceri care a implicat garantii guvernamentale de zeci de milioane de euro.

„Averea“ a demascat hibele unei licitatii adjudecate cu tam-tam de catre „Bouygues Batiment“, proiectul „inghitind“ pana acum 28,7 milioane de euro, in conditiile in care pretul initial al lucrarilor era de numai 15 milioane. Cu toate acestea, autoritatile nu au incercat sa descalceasca itele acestei megaafaceri.

Dimpotriva, Parchetul General a raspuns ziarului „Averea“ ca ancheta penala declansata in acest caz a fost inchisa - atentie! - doar pe cuvantul de onoare al fostului premier, Adrian Nastase.

Potrivit procurorilor din cadrul Parchetului General, Mugur Ciuvica (actualul presedinte al Grupului de Investigatii Politice - GIP) formulase inca din 11 august 2003 o sesizare la PNA, cu privire la „o serie de nereguli pe care le-a constatat cu prilejul analizei facute referitor la garantarea de catre Guvernul Romaniei a unui credit in valoare de 34 de milioane de euro pentru restaurarea

Palatului de Justitie din Bucuresti“. Sesizarea - la care Ciuvica a anexat si doua anunturi de atribuire a contractelor de achizitie publica (ce au aparut si in Monitorul Oficial, Partea a II-a, nr. 12/23.07.2003) - a fost trimisa, insa, de PNA la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in ograda subalternilor lui Ilie Botos.

Sectia de urmarire penala si criminalistica a preluat asadar dosarul si, dupa o cercetare formala, pe genunchi, a clasat cazul. Motivatia este incredibila: „Urmare a verificarilor efectuate s-a constatat ca prin H.G. nr. 948/05.09.2002 s-a aprobat garantarea creditului de 34.000.000 euro, astfel ca nu exista nici o neregula cu privire la obtinerea acestuia“.

Cu alte cuvinte, procurorii au considerat ca nu poate fi vorba de nici o infractiune, de vreme ce ex-premierul Adrian Nastase, in cardasie cu ministrii de la acea data, ai Justitiei, Rodica Stanoiu si cel al Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, au aprobat garantarea acestui credit.

Dincolo de aceste semnaturi, practic pentru subordonantii lui Ilie Botos nu a mai existat nimic: nici o licitatie, a carei desfasurare a fost aspru contestata de catre firmele participante (majoritatea cu renume pe piata externa), nici revizuirea pretului de executare a lucrarilor, nimic. Doar cuvantul de onoare al lui Adrian Nastase.

Astfel, de doi ani, modul in care francezii de la „Bouygues Batiment“ au pus mana pe un contract gras, de aproximativ 35 de milioane de euro, a ramas invaluit in ceata.

Mugur Ciuvica a incercat si la inceputul acestui an sa repuna pe tapet dosarul „Palatul de Justitie“, sens in care i s-a adresat premierului Calin Popescu Tariceanu cu o scrisoare deschisa: „Va atrag atentia acum asupra unui contract in care ilegalitatile flagrante sunt deja dovedite. Este vorba despre contractul pentru refacerea Palatului de Justitie“, mentiona, la 9 mai 2005, Mugur Ciuvica.

Potrivit presedintelui GIP, contractul privind refacerea cladirii Palatului de Justitie a fost atribuit „printr-o licitatie dubioasa“ unei asociatii contractante formata din „Bouygues Batiment“ din Franta si Antrepriza de Constructii Montaj Special SA Bucuresti care a oferit un pret de executie de numai 15.676.961 de euro.

La sfarsitul lunii iulie 2003, arhiepiscopul Teodosie al Tomisului binecuvanta, alaturi de prim-ministrul Nastase si Rodica Stanoiu, inceperea lucrarilor la Palatului de Justitie. Intrebat atunci cat ar putea costa toata lucrarea, premierul Adrian Nastase a afirmat ca „in jurul a zece milioane de euro“. El garanta, totusi, ca daca „se va depasi suma, Guvernul si-o asuma“, evident din bani publici.

Din acel moment - a subliniat presedintele GIP, Mugur Ciuvica - „am cerut justificari referitoare la diferenta de 18,3 milioane de euro, dintre suma cu care a fost castigata in acte licitatia - 15,7 milioane euro - si suma garantata de Guvern pentru realizarea lucrarilor, insa institutiile statului au refuzat sa dea orice fel de explicatie“.

La 7 august 2003, conducerea Actiunii Populare (AP) - al carui purtator de cuvant la acea ora era Mugur Ciuvica - a sesizat PNA in legatura cu garantarea de catre Guvern a creditului de 34 milioane de euro pentru un contract de numai 15,7 milioane de euro, cat era necesar finantarii lucrarilor de refacere a Palatul de Justitie.

„Ni s-a raspuns ca din investigatiile lor nu rezulta nimic ilegal“, a explicat Mugur Ciuvica pentru ziarul „Averea“, iar traseul sesizarii e de acum cunoscut, fiind prezentat mai sus.

Dupa inca o luna, liderii Actiunii Populare solicitau premierului Nastase demiterea ministrului Rodica Stanoiu, sustinand ca in spatele afacerii „Palatului de Justitie“ si a asa-zisului proces de restaurare se ascunde „o inginerie financiara de proportii a PSD“.

In lipsa oricarei reactii oficiale, la 24 octombrie 2003, AP a dat in judecata Ministerul Justitiei, solicitand instantei sa oblige institutia condusa de Stanoiu sa nu plateasca executantului lucrarilor mai mult de 15,67 milioane euro, aceasta fiind suma cu care s-a castigat licitatia.

In aceeasi zi, satul de insistentele Actiunii Populare, Ministerul Justitiei a decis sa sesizeze Parchetul cu privire la un eventual fals privind identitatea unora dintre semnatarii petitiilor trimise ministerului. A urmat o actiune de proportii a Politiei, concretizata prin anchetarea a peste doua sute de membri ai Actiunii Populare.

Liderii AP au condamnat actiunile „de intimidare, de tip securist“, reprosand Rodicai Stanoiu ca se agata de chestiuni de forma, in loc sa lamureasca problema de fond. La scurt timp, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a respins actiunea AP prin care se solicita intrarea in legalitate a afacerii.

Protestele legate de fraudarea licitatiei de atribuire a lucrarilor de renovare a Palatului de Justitie au fost reluate, la inceputul anului 2004, de aceasta data de catre Uniunea Nationala a Patronatului Roman (UNPR). Organizatia a cerut chiar reluarea licitatiei privind restaurarea cladirii Palatului de Justitie din Bucuresti.

La 24 februarie 2004, presedintele UNPR, ing. Marian Petre Milut, a prezentat astfel rezultatele unei investigatii desfasurate pe cont propriu, care aratau ca firma franceza „Bouygues Batiment“ & SC ACMS SA ar fi fost desemnate castigatoare in mod fraudulos.

Milut a sustinut ca sapte participanti, care reprezentau „solutii mai bune“ decat „Bouygues Batiment“ & ACMS din punctul de vedere al pretului si al raportului pret-calitate-durata au fost exclusi ca fiind neeligibili. La sfarsitul anului 2004, Curtea de Conturi a Romaniei a confirmat modalitatea ilegala in care s-au desfasurat lucrarile de restaurare.

Controlul Curtii de Conturi a constatat ca nu se justifica contractarea de imprumuturi externe de catre Ministerul Justitiei si nici emiterea garantiilor de stat la nivelul de 34 de milioane de euro.

Institutia de control a mai constatat ca la sfarsitul lui 2004, valoarea contractului ajunsese deja la ametitoarea suma de 28,7 milioane de euro. In pofida uriaselor semne de intrebare ce se ridica pe marginea acestei megaafaceri, procurorii lui Ilie Botos n-au descoperit insa nici o „neregula“ si au clasat cazul.

„Averea“ solicita azi redeschiderea dosarului si solutionarea lui de catre o echipa de procurori obiectivi, care sa nu mai raspunda comenzilor politice.

Adrian Artene, Cosmin Torr