Pitit in boschetii de pe marginea drumului, plutonierul major care si-a capatat intre timp tresa de agent-sef pandeste contravenientul ca o fiara din savana. De cum l-a reperat, isi trage cascheta pe-o parte si se arunca in mijlocul soselei. Cu o miscare scurta din brat, victima e "imobilizata".

Se iau apoi la puricat actele soferului, se dezbate tema "gravitatea faptei" si, in fine, toata povestea se lasa cu o barbateasca strangere de mana. Cateva minute mai tarziu, agentul se uita pofticios la hartia de 50 de euro care i-a fost pasata delicat intre degete de soferul neascultator. Asa a trecut cu folos inca o zi de munca a unui "rutierist".

Un asemenea tablou poate fi intalnit in mai toate tarile Europei de Est. Intre Garcea autohton si Aliosa sau Petco de la vecinii nostri nu era nici o diferenta. La toti functiona de cand lumea legea spagii. Ca sa starpeasca fenomenul, mai-marii din Politie au aplicat insa metode diferite. La noi, schimbarile s-au numit Reforma.

Sectoristii au fost botezati politisti comunitari, cei de la Rutiera au fost pusi sa invete pe de rost codul bunelor maniere, iar coloneii si generalii si-au tras costume sic de comisari si chestori. In Ucraina, acolo unde cuvintele politist si racket se confundau frecvent, s-au luat masuri capitale.

Politia Rutiera a fost rasa cu totul, pentru ca, spunea presedintele Victor Iuscenko, era prea corupta ca sa poata fi reformata in vreun fel. Mai bine de 20.000 de politisti s-au trezit peste noapte trasi pe dreapta, pe motiv ca erau o piedica in calea alinierii la standardele europene. In Romania, politistii se pot imparti in trei mari categorii.

La tara, seful de post se bate parte-n parte cu preotul si directorul pe statutul de cel mai temut om din sat. Acolo, politistul se stie cu toata lumea, e ruda cu un sfert din sat, iar cuvantul sau e litera de lege. Prieteniile de acest fel au facut insa victime. Intr-un orasel din Moldova, un medic a fost saltat pentru ca luase 200.000 spaga si a stat un an la puscarie.

Cand a iesit, a aflat ca totul i s-a tras de la sefii de la Procuratura, Politie si Judecatorie, prieteni la catarama carora le suflase un teren pe care voiau sa-si faca garaje. Razbunarea celor trei a mers la sigur, pe principiul ca nu exista doctor care sa nu se bucure de o atentie venita de la pacient. Politistul mic din marile orase e cel mai oropsit.

In strada sau la ghiseul de la sectie, tot ignorat de bogatasii urbei va ramane. Daca vrea sa-si arate muschii la primul contravenient care-i pica in mana, risca sa i se vare sub nas un mobil din care se aude vocea ferma a domnului chestor, de la minister.

Dupa cinci-sase tentative de acest fel, cand, in fine, gaseste si el pe cineva fara spate, se gandeste de doua ori daca sa taie proces-verbal sau sa faca pe neatentul in timp ce contravenientul ii vara spaga in buzunarul de la veston. In fine, ultima specie de organ al legii sunt asa-zisele gulere albe ale politiei.

Aici intra agentii care plimba dosare prin birouri si care dau piept cu marea coruptie din sistem. In timp ce infractorii umbla in limuzine de lux, discuta afaceri in camere ecranate sau izolate fonic si sunt aparati de cele mai tari case de avocatura, oamenii legii se dau de ceasul mortii sa le intocmeasca dosare care sa convinga cat de cat instantele de judecata.

Dupa luni de munca la un asemenea caz, agentul abia venit de pe bancile Academiei se trezeste ca e chemat de seful de la Cercetari Penale si e lasat fara caz. Piramida spagii e inca in functiune in Politia Romana. Agentul de circulatie, ca sa-si pastreze postul intr-o intersectie productiva, da o parte din spaga lui sefului direct.

La randul lor, sefii pun mana de la mana si se duc cu ploconul mai sus. Undeva, toata productia se centralizeaza. Acolo se iau si deciziile capitale. Acolo se dicteaza restructurari, mariri de salariu, promovari in functii si alte masuri cu repercusiuni in viata politistului de rand. In Ucraina, politistul de rand a fost ras din organigrama.

In locul sau va veni un tanar absolvent al unei scoli de subofiteri sau chiar unul cu studii superioare. Acesta va avea de ales intre a pune in practica ceea ce a invatat in scoala sau a lucra pentru sefii sai cu obiceiuri proaste. La noi, subofiterul iesit de pe bancile scolii intra direct in paine si invata meserie de la cei cu state vechi in bransa.

In scurt timp isi insuseste si deprinderile "veteranilor" si devine un politist in toata regula.