Incepand de saptamana trecuta, Clementina Ivan Ungureanu a incetat sa mai ocupe functia de presedinte al INS, ca urmare a unei decizii a premierului Calin Popescu-Tariceanu. In locul ei a fost numit unul dintre vicepresedintii Institutului, Vergil Voineagu. La prima vedere, masura ar putea fi trecuta in randul numeroaselor schimbari operate la varful institutiilor publice de noul regim.

Insa, la o privire mai atenta, demiterea capata si alte semnificatii.

“In toate tarile din regiune, mai ales in cele implicate in procesul de aderare la Uniunea Europeana, dupa fiecare schimbare de regim sunt numiti directori noi la institutele de statistica. E un semn ca acestea reprezinta o miza importanta in lupta pentru imagine pe plan intern si extern”, spune Alina Mungiu Pippidi, presedintele Societatii Academice din Romania (SAR).

Ea da ca exemplu scandalul izbucnit de curand in Grecia, dupa ce s-a aflat ca deficitul bugetar fusese falsificat cativa ani la rand.

Pentru altii, inlocuirea din functie a presedintelui INS ar putea fi o “razbunare” pentru modul in care a fost realizata numaratoarea voturilor la alegerile din noiembrie-decembrie 2004. Insa, reprezentantii Puterii spun ca decizia a fost luata din cauza lipsei de eficienta a INS.

“Atunci cand constati ca in activitatea unei institutii exista imprecizii si lucruri care nu merg cum trebuie, se impune o schimbare”, explica purtatorul de cuvant al PNL, deputatul Eugen Nicolaescu.

Intr-adevar, in cei doi ani in care Institutul National de Statistica a fost condus de Clementina Ivan Ungureanu, au existat numeroase critici si suspiciuni privind activitatea acestuia. Cei mai importanti indicatori macroeconomici au fost suspectati, nu o singura data, ca nu reflecta corect realitatea.

Rata somajului, de exemplu, in permanenta scadere in conditiile in care aveau loc concedieri colective masive si numarul angajarilor in alte domenii era redus, i-a facut si pe oficialii UE sa ia pozitie. “Guvernul subevalueaza numarul de someri”, a spus, in noiembrie 2003, Odile Quintin, director general pentru politici sociale si ocuparea fortei de munca in cadrul Comisiei Europene.

Chiar si modalitatea de prezentare a indicatorilor a fost considerata de unii derpt “diversionista”. Printre chestiunile puternic criticate, s-a aflat metodologia de realizare a recensamantului agricol, dupa ce circa un milion de tarani au fost “ascunsi” de ochii lumii, scazand ponderea acestei categorii sociale de la 43% la 28% din populatia activa.

Nici eliminarea publicarii valorii cosului minim de consum chiar inaintea anului electoral 2004 nu a fost apreciata de societatea civila.

Dar problemele nu au inceput cu presedintele demis acum din functie. si inainte de iulie 2003, cand INS era condus de Aurel Camara, diversi politicieni, analisti sau reprezentanti ai mass-media au sesizat inadvertente in raportarile Institutului.

Valeriu Stoica, fost deputat liberal in legislatura 2001-2004, de exemplu, suspecta, la un moment dat, ca procentajul de crestere economica inregistrat in primele luni ale guvernarii social-democrate fusese masluit.

“Din pacate, cel putin atat timp cat PSD a fost la putere, a existat permanent tendinta de a denatura cifrele, oferind, astfel, un sprijin demagogiei acestui partid”, afirma el.

Si metodologiile utilizate de INS au fost criticate. In august 2002, de pilda, mai multi analisti economici au aratat ca structura consumului luata in calcul de statisticieni este veche si nu mai corespunde realitatii, iar in iunie 2003 s-a pus sub semnul intrebarii cresterea economica raportata pentru primul trimestru al anului. “Cifra de 4,4% creeaza o serie de nedumeriri.

Avand in vedere faptul ca serviciile, cu pondere foarte mare in PIB, au crescut sub media raportata, ar insemna ca celelalte componente sa creasca mai mult, ceea ce nu rezulta din cifre, mai ales la productia industriala”, spunea atunci analistul Daniel Daianu.

Nu in ultimul rand, modul in care s-a reflectat prestatia INS din ultimii ani asupra relatiilor dintre Romania si diverse organisme internationale ar fi cantarit foarte mult in decizia premierului, dezvaluie surse din cadrul coalitiei.

Cel mai mult ar fi contat raportarile catre Banca Mondiala, care, potrivit acelorasi surse, ar fi fost cosmetizate, astfel incat sa demonstreze ca saracia din Romania a scazut in perioada guvernarii social-democrate.

CE A ADUS SCHIMBAREA DE LA INS

• Numeroasele raportari care contraveneau in mod flagrant realitatii: somaj in scadere dupa concedieri masive, crestere economica generala mai mare decat cresterea pe fiecare domeniu in parte, inflatie tinzand spre zero, in ciuda scumpirilor uriase la utilitati etc.

• Lipsa de profesionalism tradata de utilizarea unor metodologii invechite sau nepotrivite, care au dus, evident, la aparitia unor rezultate eronate.

• Nu este exclusa nici varianta “dupa fapta si rasplata” – in timpul alegerilor din 2004, INS a jucat un rol important in ceea ce reprezentantii Aliantei PNL-PD au numit atunci “fraudarea scrutinului”.

• Implicatiile pe care rezultatele masluite sau incompetenta INS le-au avut asupra imaginii externe a Romaniei. Se pare ca reprezentantii Bancii Mondiale nu au fost deloc placut impresionati cand au descoperit ca li s-au servit date false.

CUM O DUCE STATISTICA IN ALTE PARTI

• In Bulgaria, exista una dintre cele mai apreciate institutii de acest gen din regiune. Studiile realizate acopera domenii dintre cele mai diverse si sunt accesibile oricui, pe Internet.

• De aprecierea specialistilor se bucura si statisticienii din tarile nordice ori din Germania si Austria, in timp ce institutiile de gen din zona mediteraneana sunt considerate a fi ceva mai laxe in raportari.

• In Grecia, de exemplu, statisticile oficiale au aratat, dupa 2000, un deficit bugetar mai mic decat cel real, permitand, astfel, accesul tarii in zona euro.

• si la nivelul Eurostat, institutul de statistica al Comisiei Europene, au fost semnalate nereguli. In iunie 2003, Olaf, organismul antifrauda al UE, a anuntat ca a descoperit la Eurostat “dovezi ale unui vast sistem de jefuire a fondurilor UE”.

• China a fost, la randul ei, banuita de mai multe ori ca falsifica statisticile economice si sociale.