Numarul de spectatori din cinematografele romanesti a scazut drastic in ultima perioada, chiar daca, macar din punct de vedere al calitatii, oferta cinematografelor a crescut si s-a diversificat.

Potrivit unui raport al Observatorului European al Audiovizualului, intitulat „Focus 2005 - Tendintele pietei mondiale de film“, Romania a avut anul trecut cel mai mic numar de spectatori de cinema raportat la numarul de locuitori, dintre noua tari din Europa Centrala si de Est studiate.

Studiul analizeaza tendintele mondiale pe piata de film urmarind aspecte precum numarul de bilete vandute, numarul de sali de cinema, filmele produse, costurile medii de productie si marketing.

Datele privind numarul mic de spectatori in Romania in 2004 - circa patru milioane - au ingrijorat distribuitorii de film si exploatantii de sali in primavara, cand Centrul National al Cinematografiei (CNC) a publicat Anuarul statistic al cinematografiei. Si asta pentru ca cele circa patru milioane de spectatori reprezinta cel mai scazut nivel din ultimii cinci ani.

Raportul organismului european prezinta comparativ situatia din Romania cu alte opt tari din regiune - Bulgaria, Croatia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Slovenia si Turcia -, aratand cat de putin amatori de cinema sunt romanii fata de vecinii lor. Astfel, Romania are cel mai mic numar de spectatori raportat la totalul populatiei, in ciuda pretului mai mic al biletului.

Frecventa pe locuitor a fost de circa 0,2 in 2004, in timp ce Bulgaria si Turcia au avut 0,4, Slovacia si Croatia - 0,5, Polonia - 0,9, Cehia - 1,2, Ungaria - 1,4, iar Slovenia - 1,5.

Cu alte cuvinte, in Ungaria s-au vandut anul trecut 13,7 milioane de bilete la 9,9 milioane de locuitori, iar in Slovenia - trei milioane de bilete la doua milioane de locuitori, estimeaza Observatorul European al Audiovizualului.

Potrivit CNC, pretul mediu al unui bilet in Romania a fost de sub doi euro, in timp ce in Ungaria, Polonia si Cehia, el este cu 50% mai mare. Cu cele 183 ecrane ale sale, Romania nu se mai afla pe ultimul loc la acest capitol. Bulgarii au 80 ecrane, slovenii - 111, iar croatii - 142. Totusi, populatia acestor tari este mai mica decat a Romaniei.

Cehii au putut urmari filme pe peste 750 de ecrane de cinema, iar polonezii pe aproape 900. In ceea ce priveste numarul de filme de fictiune produse, Romania se afla la mijlocul clasamentului, cu 11 pelicule realizate cu finantare integral sau majoritar nationala.

CNC anuntase in primavara 21 de filme de fictiune produse la noi anul trecut, dar organismul european de centralizare si difuzare a informatiilor asupra industriei audiovizuale nu a numarat in contul Romaniei coproductiile cu finantare minoritar nationala, precum „Joyeux Noel“ sau „7 Seconds“. Oricum, situatia este mult mai buna decat in 1999 sau 2000, cand nu s-a produs nici un film romanesc.

Prin comparatie, Ungaria si Cehia au avut anul trecut cate 21 de filme de fictiune, Turcia si Polonia, cate 16, Slovenia - cinci, iar Bulgaria - patru. Cea mai spectaculoasa crestere, de sapte filme, se inregistreaza in cazul Cehiei.

Raportul mai arata, printre altele, ca in cele 25 de state membre ale Uniunii Europene au fost produse anul trecut 764 filme de fictiune, ceea ce reprezinta o mica crestere, de 2%, fata de 2003. Numarul de bilete vandute a trecut pragul de un miliard pentru a doua oara dupa 1995.

In topul filmelor europene cu cei mai multi spectatori se afla, potrivit unor date partiale ale Observatorului provenind din 24 de tari (inclusiv Turcia), si „Cold Mountain“.

Aceasta co-productie Marea Britanie-SUA-Romania-Italia regizata de Anthony Minghella a fost vazuta de circa 6,2 milioane de oameni in cele 24 de tari. In Romania, cel mai vizionat film in 2004 a fost „Troia“, distribuit de InterComFilm.

Astfel, potrivit unei statistici alcatuite de agentia romana „Champions“ de promovare a evenimentelor culturale, „Troia“ a reusit sa aduca in salile de cinematograf circa 250.000 de spectatori, o cifra pe care Decebal Mitulescu, presedintele Centrului National al Cinematografiei, o considera mica. In ceea ce priveste incasarile, acestea s-au ridicat la 16,2 miliarde de lei vechi.

Pe locul doi se situeaza „Stapanul inelelor. Intoarcerea regelui“, distribuit tot de InterComFilm, cu 213.000 de spectatori si 13, 8 miliarde de lei vechi incasari. Casa de distributie MediaProPictures se afla pe locul trei cu „Patimile lui Hristos“, vizionat de circa 200.000 de spectatori si cu incasari 11,5 miliarde.

Potrivit clasificarii alcatuite de agentia „Champions“, pe primele zecele locuri se afla exclusiv filme americane cu iz comercial. Casele de productie care isi disputa intaietatea atat la numarul de spectatori cat si, proportional, la incasari sunt, alaturi de InterComFilm si MedioProPictures, Ro Image 2000.

Pe locul al patrulea de-abia, Independenta Film care se incumeta sa aduca si filme ale unui Lars Von Trier sau Pablo Amenabar si care propun spectatorului pelicule daca nu elitiste, atunci macar unele care nu au nimic de-a face cu retetarul american de succes.

A aduce spectacole care exploreaza si underground-ul mijloacelor cinematografice, pelicule adesea greu digerabile de majoritatea publicului, poate parea un gest aproape sinucigas. Cum se descurca o astfel de casa de distributie? Greu, dupa cum ne-a declarat Giulia Ghica Dobre, PR Manager Independenta Film: „ne mai „carpim“ cu bani pe proiecte care ne vin de la Eurimages.

Eurimages acorda circa 3-4.000 de euro pentru filme europene, ceea ce este destul de putin, pentru ca, de pilda, doar cheltuielile cu traducerea sunt tot cam atat. Se mai adauga afisele, copiile care costa urias. In plus, daca pana in urma cu doi ani doar noi eram cei care aduceam filme europene, acum solicita bani de la Eurimages si alte case de distributie.

Din cand in cand, vindem foarte bine cate un film ca „Fahrenheit 451“, „Dogville“ sau „Spiderman“ si atunci putem spune ca avem profit. Dar profitul e la limita“, spune reprezentanta Independenta Film.