Scandalurile privind deturnarile de fonduri sau furtul din ajutoarele pentru sinistratii inundatiilor par a nu se mai termina.
Dupa ce, in urma cu o saptamana, procurorii au inceput cercetarile fata de secretarul general al Prefecturii Vrancea, pentru ca si-a burdusit camara cu zeci de conserve din depozitul cu hrana pentru sinistrati, acum, presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Gheorghe Marinescu, este acuzat ca a deturnat bani din fondurile destinate refacerii drumurilor afectate de inundatii.
Presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Gheorghe Marinescu, membru PSD, este acuzat de membrii unei comisii speciale de analiza si verificare, numita prin hotararea Consiliului Judetean, ca se face vinovat de deturnare de fonduri, transmite corespondentul Mediafax.
Potrivit unui document dat publicitatii, joi seara, in sedinta ordinara a CJ, comisia formata din cate un reprezentant al fiecarui partid politic a analizat felul in care au fost investiti banii alocati de Guvern pentru refacerea unor obiective afectate de calamitati. Comisia a verificat lucrarile de refacere a DJ 172 D, in zona localitatii Mogoseni.
Ca urmare a calamitatilor, drumul a suferit deteriorari deosebit de grave, punand in pericol circulatia rutiera. In urma solicitarilor CJ, s-a acordat, prin hotarare de Guvern, suma de 15 miliarde de lei vechi pentru executarea unor lucrari de aparare a malurilor cu arocamente din piatra bruta si refacerea platformei drumului.
Umflarea devizului
Comisia a descoperit ca, dupa intocmirea unui deviz estimativ in valoare de circa 29 miliarde de lei vechi, s-a incheiat, cu SC "Lucrari Drumuri si Poduri" SA, al carei actionar este CJ, un contract de executie cu nr. 4189/18.08.2004, in valoare de 15,9 miliarde de lei, respectiv cu circa un miliard de lei mai mare in comparatie cu fondurile alocate.
Pe langa aceasta suma, s-au mai cheltuit si alte peste 700 milioane de lei pentru lucrari de proiectare. "Consideram ca presedintele si-a depasit atributiile semnand un contract de executie mai mare decat fondurile de care dispunea, respectiv 15 miliarde de lei.
Adaugand la aceasta inca un miliard de lei fata de devizul initial, valoarea lucrarilor a depasit in total cu 2,7 miliarde de lei suma alocata de Guvern.
Pentru acoperirea deficitului, presedintele CJ a strecurat o anexa la bugetul institutiei pe anul in curs, alocand suma de 2,8 miliarde de lei cu titlul "calamitati Mogoseni", fara explicatii si fara fundamentare tehnica, adica exact suma care acoperea valoarea lucrarilor din contractul de executie.
In conditiile prezentate, unii consilieri au crezut ca este vorba despre cu totul alte lucrari in zona, fiindca presedintele trebuia sa solicite explicit si documentat suplimentarea fondurilor de investitii la acest capitol", se arata in raportul comisiei.
«Investitii», nu «calamitati»
Comisia si-a continuat verificarile si la DJ 172 B, in satul Rebra, pentru refacerea caruia s-au alocat cinci miliarde de lei vechi. Pe parcursul derularii lucrarilor s-au cheltuit trei miliarde de lei pentru aparari de maluri din arocamente din piatra bruta, pe o distanta de circa 200 metri liniari. Lucrarea a fost executata de SC "Dimex 2000" SRL Rebra, ca urmare a licitatiei castigate.
Alte 1,2 miliarde de lei au fost alocate pentru refacerea integrala a suprastructurii podului, lucrare ce nu a fost cuprinsa in hotararea de Guvern. "Este vorba despre un pod de pe care se spune ca a cazut in apa o grinda, probabil din cauza apelor sau a uzurii in timp a elementelor podului.
In conditiile in care grinda de beton a cazut in apa, s-a considerat ca este nevoie de schimbarea intregii suprastructuri a podului, inlocuindu-se grinzile din beton armat cu profile metalice 140 si podit cu cherestea de fainoase, cu toate ca pe acest pod nu sunt sanse sa circule autovehicule cu exceptia carutelor, intrucat podul face legatura intre DJ 172 B si terenurile agricole din zona.
In aceste conditii, comisia considera ca toate cheltuielile efectuate la pod fac parte din categoria «investitii», nu «calamitati», fiind necesara aprobarea Guvernului sau a Consiliului Judetean. Cum nici una dintre cele doua aprobari nu s-a cerut, consideram ca s-au facut deturnari de fonduri", se arata in raportul comisiei.
Comisia a descoperit insa ca lucrari privind taluzuri si pereu din piatra bruta nu s-au executat pe motiv ca podul, fiind vechi, acestea ar fi inutile.
In schimb, sumele alocate drept "refacere calamitati" la acest pod, in cuantum de 0,7 miliarde de lei, au fost cheltuite pentru expertiza tehnica la un pod de beton peste raul Rebra, pe DJ 172 B, si executata la cererea Consiliului Judetean, deviz general privind cheltuielile necesare realizarii obiectivului de investitie "Pod beton armat peste raul Rebra pe DJ 172 B", intocmit de SC "Nord
Proiect Serv" Com SRL Suceava, in valoare de peste 20 de miliarde lei.
Se impune o ancheta
Potrivit raportului dat publicitatii de comisie, pe baza acestor studii, avize si proiecte s-a incheiat un contract de executie de lucrari intre CJ Bistrita-Nasaud si firma "LDP" in cuantum de 12 miliarde de lei, fara ca presedintele Gheorghe Marinescu sa aiba acoperire financiara pentru o astfel de lucrare, situatie care s-a mai intalnit la Mogoseni, respectiv Centrul de zi "Sfantul Pavel"
pentru reabilitarea persoanelor dependente de alcool. Si in aceasta situatie, comisia a formulat concluzia ca au avut loc deturnari de fonduri prin folosirea sumelor destinate pentru refacerea unor lucrari afectate de calamitati cu alte scopuri.
Ca urmare, membrii comisiei au conchis ca se impune interventia organelor abilitate: minister, Politie, Prefectura, organisme financiar-contabile, despre care considera ca ar trebui sa se sesizeze din oficiu.
"Consideram ca Inspectia de Stat in Constructii trebuie sa se sesizeze in legatura cu vechimea constructiei podurilor de pe DJ 172 B Rebra si sa solicite alocarea fondurilor legale necesare aducerii acestora la parametri normali de functionare", mai adauga membrii comisiei, respectiv Traian Morariu (Ecologistii), Ioan Andreica (PD), Sabin Iliesi (PNL), Kocsis Andrei (UDMR) si Victor Campeanu
(PNL).
Presedintele CJ sustine ca acuzatiile sunt nefondate
Presedintele Gheorghe Marinescu a declarat, in plenul sedintei, ca acuzatiile aduse sunt nefondate, motivand ca descarcarea de gestiune, data de Curtea de Conturi, este cea mai importanta dovada a nevinovatiei sale.
In timpul dezbaterilor, Gheorghe Marinescu si-a recunoscut greseala de a fi omis sa le explice consilierilor despre ce bani este vorba, dar a dat vina pe conflictele care au existat la inceput in CJ, cand liberalii si democratii refuzau sa participe la lucrarile comisiilor unde se discutase pe larg despre acest subiect. "Banii nu au ajuns si nu am avut alta solutie.
Nimic nu s-a facut fara acte, dovada si descarcarea de gestiune pe care am primit-o de la Curtea de Conturi", a afirmat Marinescu.
Secretarul Prefecturii Vrancea a bagat mana pana la cot in hrana pentru sinistrati
Secretarul general al Prefecturii Vrancea este cercetat penal de procurori pentru ca s-a infruptat din hrana destinata sinistratilor. Constantin Eftandopolos Mandrila este acuzat de furt calificat, alaturi de cel care i-a transportat la domiciliu produse din rezervele statului, Florin Cioaric. Din primele cercetari efectuate, a rezultat ca, pe 19 iulie, dupa ora 16.
00, Florin Cioaric a fost surprins de Corneliu Puiu in timp ce transporta un sac cu conserve de carne, precum si o cutie de carton avand acelasi continut, in boxa de la subsolul blocului lui Constantin Mandrila, secretar general al Prefecturii Vrancea. In aceeasi zi, procurorii au cerut Judecatoriei Focsani emiterea unor autorizatii de perchezitie domiciliara la locuintele lui Mandrila si Cioaric.
Politistii au descoperit in boxa lui Constantin Mandrila 100 de conserve cu pate de ficat si 50 de conserve cu carne de vita. Florin Cioaric a declarat anchetatorilor ca a primit dispozitie de la Mandrila sa transporte la domiciliul acestuia o cutie plina de conserve, luata din Vama Focsani, unde era depozitata o parte din ajutoarele pentru sinistrati.
Este de mentionat faptul ca secretarul Prefecturii fusese insarcinat in aceasta perioada cu distribuirea ajutoarelor pentru sinistrati. Audiat fiind de procurori, acesta a negat implicarea sa in furtul conservelor.
