Interesele, mai presus de dezvoltarea Bursei

de Rodica Orjanu     Saptamana Financiara
Luni, 1 august 2005, 0:00


Mult discutata fuziune dintre Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si Bursa Electronica Rasdaq (BER) are, in sfarsit, mari sanse sa se finalizeze. Trebuie totusi sa luam in calcul ca ideea a "incoltit" in urma cu patru ani. Orgoliile au fost insa mai puternice decat dorinta de a transforma piata de capital romaneasca intr-una de referinta in zona Europei Centrale si de Est

Actionarii Bursei de Valori Bucuresti vor decide in aceasta luna daca cele doua burse vor fuziona. In principiu, hotararea actionarilor este ultimul obstacol de care s-ar mai putea lovi consolidarea pietelor. Stere Farmache, directorul BVB, a estimat finalizarea procesului cel mai probabil catre sfarsitul anului, daca nu intervine contestarea fuziunii, care il poate prelungi.

Insa motive plauzibile pentru ca societatile de brokeraj membre ale Asociatiei Bursei sa se opuna nu ar exista, estimarile reliefand premise pentru costuri mai mici, ceea ce ar duce la cresterea numarului de investitori.

Geneza
Ideea unificarii celor doua burse i-a venit, in urma cu mai bine de trei ani, presedintelui ANSVM la acea data, Valeriu Velciu, si a fost agreata de majoritatea operatorilor pietei Rasdaq, care au votat, in aprilie 2001, pentru fuziunea celor doua piete. Ei considerau ca aceasta ar fi singura modalitate prin care Rasdaq se putea reabilita si supravietui.

Insa Gabriela Anghelache, vicepresedinte CNVM in 2001, nu considera oportuna absorbtia de catre BVB a societatilor listate pe piata extrabursiera, intrucat cele doua sisteme diferite de tranzactionare ofereau mai multe alternative investitorilor. In opinia sa, era mai buna solutia de administrare comuna a celor doua piete.

La prima conventie anuala a brokerilor, in 2003, Siminel Andrei, actualul presedinte al ANSVM, a reluat ideea fuziunii.

Argumentele au fost atunci faptul ca piata de capital romaneasca trebuie sa fie pregatita pentru momentul deschiderii competitiei globale, iar perspectivele pietei romanesti la nivelul anului 2003 erau putin promitatoare, cu mari societati retrase de la burse de catre actionarii majoritari si o piata pe care ramasesera mai putin de zece vedete la tranzactionare, si acelea la BVV.

Termenul acordat la acea data de Siminel Andrei era 2005: "Cel mai intelept lucru ar fi ca pana in 2005 sa fuzionam bursa electronica Rasdaq cu Bursa de Valori Bucuresti".

Nici Stere Farmahe, directorul general al BVB, nu s-a aratat impotriva consolidarii pietelor, avand in vedere ca in lume se pune problema fuziunilor pe plan local si chiar regional. Iar cu o piata de capital fragmentata, Romania nu putea intra in competitia globala.

Ce era de facut

Pe hartie, fuziunea dintre cele doua burse era usor de pus in practica. In realitate insa, erau multi pasi de urmat. In primul rand, un asemenea proces nu se putea realiza decat intre doua societati pe actiuni, iar la momentul respectiv Rasdaq era SRL, iar Bursa societate de interes public.

De altfel, inca din 2001, CNVM a solicitat transformarea Rasdaq in societate pe actiuni, cand se punea problema scoaterii la vazare a sistemului de tranzactionare.

Pe langa forma juridica a celor doua burse, trebuia acordata atentie si platformelor de trannzactionare diferite. In plus, aparea problema institutiilor care compun piata Rasdaq. Daca Bursa realizeaza operatiunile de registru si decontare-compensare prin sistemul propriu, Rasdaq lucreaza cu registre independente si cu SNCDD.

Incercari nereusite

Prima tentativa de unificare a avut loc prin incercarea stabilirii aceleiasi conduceri, in 2003, la conventia anuala a brokerilor. S-a propus atunci alegerea aceluiasi presedinte pentru BVB si ANSVM, insa brokerii nu au acceptat.

Dupa aplanarea "conflictelor" s-a decis crearea unui comitet comun BVB-Rasdaq, care sa urmareasca procesul de consolidare al burselor si sa lucreze la elaborarea strategiei de fuziune. Desi ideea unificarii a fost discutata de mai multe ori in 2003, a durat foarte mult pana au aparut primele pozitii oficiale.

Oficialii Rasdaq au incercat totusi sa apropie societatea de BVB, un prim pas fiind schimbarea denumirii din Piata Extrabursiera Rasdaq in Bursa Electronica Rasdaq. A urmat mutarea celor doua institutii in acelasi sediu, pentru ca ulterior sa apara si doua categorii de excelenta la cota Rasdaq, asemanatoare celor doua categorii de la BVB, dar cu conditii de admitere mai permisive.

Treptat, Rasdaq a adoptat si reguli de transparenta mai apropiate de cele ale Bursei, prin solicitarea mai multor informatii emitentilor.

Piedici nejustificate

Efectiv, fuziunea dintre cele doua burse a fost decisa la jumatatea anului trecut, fiind estimata sa se incheie la jumatatea acestui an. Din nou au aparut problemele. In primul rand, trebuia asteptata noua lege a pietei de capital prin care se reglementa transformarea BVB in SA (intrata in vigoare la 1 iulie 2004).

Dar tocmai articolul de lege referitor la acest subiect nu a fost formulat clar, fiind necesare reglementari ulterioare, care au indepartat si mai mult demararea procedurilor de fuziune scriptica.

A aparut astfel o piedica majora in ianuarie 2005, cand actionarii Bursei au aprobat schimbarea formei juridice de organizare prin repartizarea unei cote egale din capitalul social catre societatile de intermediere, dar CNVM a refuzat sa o aprobe.

Pretextul: legea nu prevede explicit ca membrii Asociatiei Bursei sa primeasca in mod gratuit o cota-parte din noua societate, fiind nevoie de o lege in acest sens. Adoptarea legislatiei de catre parlament a impins transformarea Bursei in societate pe actiuni pana la jumatatea lunii iulie.

Mult a fost, putin a ramas
Obstacolele in calea fuziunii au fost aproape depasite, in acest moment fiind asteptata hotararea intermediarilor privind fuziunea, dupa care se va realiza proiectul de fuziune si se va inregistra modificarea.

Totusi, din punct de vedere tehnic, se poate spune ca pietele sunt aproape consolidate, intrucat peste o treime din societatile listate la Rasdaq utilizeaza deja sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti. In plus, reprezentantii BER intentioneaza ca, pana in septembrie, sa transfere toate companiile de la Rasdaq pe platforma BVB.

Singura mare problema a ramas reglementarea Depozitarului Central, prin intermediul caruia se va realiza intreg procesul de compensare-decontare a tranzactiilor.

Conform proiectului aflat in dezbatere la CNVM, Depozitarul Central al pietei de valori mobiliare va avea un capital de minimum 5 milioane euro, varsat de membrii fondatori in proportie de 70% la constituire, aportul in natura si in numerar al BVB urmand sa fie de 51% din drepturile de vot.

Calitatea de membru fondator poate fi detinuta de operatorii si actionarii societatilor de registru si ai Societatii Nationale de Compensare, Decontare si Depozitare.

Ce aduce fuziunea

- costuri mai mici de tranzactionare si reduceri considerabile ale costurilor de reglementare si control (aferente taxelor percepute de CNVM) sau cele de administrare si decontare
- lichiditatea si numarul companiilor atractive listate mai ridicate
- eliminarea anomaliei existentei a doua piete pe care valoarea zilnica cumulata a tranzactiilor este extrem de redusa comparativ cu bursele din regiune
- cresterea capitalizarii bursiere















60 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri