Stomatologia - o afacere plina de carii

de     Saptamana Financiara
Luni, 1 august 2005, 0:00


In ritmul actual de proliferare, cabinetele din marile orase vor falimenta, in timp ce in mediul rural este o criza acuta

Normele care inainte de ’90 erau folosite in stabilirea repartitiilor pentru dentistii care intrau „in paine”, iar acum au doar titlu de recomandare, in consonanta cu recomandarile Uniunii Europene, spun ca numarul minim de locuitori (potentiali pacienti) care revin unui stomatolog trebuie sa fie de 1.500 in orasele mari si medii, respectiv de 3.000 in orasele mici si in mediul rural.

Tarifele: de zece ori mai mici ca „afara”

Din pricina uriasei devieri de la acest principiu, stomatologia este pe cale de a deveni o afacere falimentara in Romania. Aparent, cresterea concurentei (in marile orase) ar trebui sa fie un fapt pozitiv, care sa determine scaderea preturilor.

Insa preturile practicate de dentistii autohtoni sunt de aproape zece ori mai mici decat in tarile occidentale, in conditiile in care aparatura si materialele de lucru sunt de import. Asadar, se face un rabat enorm la manopera. Costul manoperei este foarte aproape de pragul minim acceptabil, iar coborarea sub prag ar insemna falimentul pentru majoritatea cabinetelor stomatologice.

Tot la falimente in cascada se va ajunge in cazul continuarii scaderii numarului de potentiali pacienti ce revin unui dentist. Evident, aceasta diminuare duce la diminuarea numarului pacientilor pe unitatea de timp (luna), respectiv la scaderea incasarilor sub marja generatoare de profit.

Nici solutia cresterii tarifelor peste baremurile actuale nu ar functiona, pentru ca s-ar pierde o buna parte din clientela cu venituri medii, respectiv din randul persoanelor care fac mari sacrificii si in prezent pentru a-si ingriji dantura la un cabinet particular.

Risc major pentru sanatate
Dincolo de problemele (de ordin economic) pe care le vor avea de intampinat stomatologii si, prin recul, clientii acestora, se ridica o alta, mult mai grava: starea de sanatate a populatiei. Se stie ca o dantura nesanatoasa este sursa multor boli grave, care afecteaza intregul organism.

Iar un individ cu o dantura sanatoasa, care nu sufera de maladii congenitale si traieste intr-un mediu nepoluat, nu are, practic, de ce sa se teama in privinta sanatatii. Logic, daca tratamentul cariilor va deveni un lux pe care din ce in ce mai putini si-l vor putea permite, este limpede ca si numarul celorlalte boli se va inmulti. Implicit, cheltuielile statului cu sanatatea vor creste.

Deja efectele disparitiei dentistilor de la tara se vad. Locuitorii satelor si comunelor sunt nevoiti sa strabata uneori zeci de kilometri pentru a ajunge la un cabinet stomatologic, iar multi renunta si indura, cu consecintele de rigoare.

Prin urmare, impasul la care s-a ajuns trebuie urgent depasit. Solutia care va fi discutata in septembrie, in Consiliul Colegiului Medicilor Dentisti din Romania, urmand a fi aproape cert adoptata si propusa spre legiferare Ministerului Sanatatii, este cea a limitarii numarului de cabinete stomatologice ce pot fi deschise intr-o localitate, in functie de marimea populatiei.

O solutie neconcurentiala
Limitarea, respectiv interzicerea infiintarii de noi cabinete in localitatile cu aglomerare de stomatologi, este o masura care ar ingradi libera concurenta si ar fi cu siguranta dezavuata de toti studentii de la stomatologie, care nu au inca „sacii in caruta”. Dar dr.

Alexandru Brezoescu, presedintele Colegiului Medicilor Dentisti din Bucuresti (CMDB) si al Asociatiei Medicilor Stomatologi din Municipiul Bucuresti (AMSMB), spune ca, din doua rele, trebuie ales cel care poate salva stomatologia romaneasca de la colaps. „Legea 308, dupa care ne desfasuram activitatea, permite o asemenea reglementare. Deja inghesuiala este prea mare in Bucuresti si marile orase.

Eu nu cred ca ar trebui sa se coboare sub pragul de un dentist la mia de locuitori”, spune dr. Brezoescu.

Presedintele CMDR precizeaza insa ca sunt necesare si alternative pentru cei care vor dori sa-si deschida cabinete stomatologice in viitor, neavand la dispozitie decat zone mai putin populate si sarace: „Trebuie gandite facilitati pentru medicii stomatologi care profeseaza la tara sau in orasele mici, astfel incat sa se creeze un echilibru intre profitul pe care l-ar obtine aici sau acolo”.

Un punct de vedere complementar a exprimat si Dan Grigorescu, secretar general al Colegiului Medicilor Stomatologi din Romania (CMSR) si vicepresedinte al Asociatiei Medicilor Stomatologi cu Practica Privata din Romania (AMSPPR): „De anul trecut, numarul medicilor stomatologi din Bucuresti a crescut de la 2.800 la peste 3.600. Nu stiu unde s-ar putea ajunge in ritmul asta.

Sunt deja orase ca Timisoara, Oradea sau Suceava, in care Colegiile judetene respective au decis, de comun acord cu autoritatile locale, sa nu mai permita infiintarea de noi cabinete. Alte localitati mari pregatesc masuri similare. In septembrie vom discuta pentru a propune Ministerului Sanatatii reglementarea situatiei la nivelul intregii tari”.

Doctorul Brezoescu atrage insa atentia ca masura luata in orasele pomenite de Dan Grigorescu nu are o baza legala si, ca atare, poate fi atacata cu succes in justitie: „Oricat de justa ar fi masura, este nevoie ca mai intai Ministerul Sanatatii sa se pronunte si sa se emita un ordin in acest sens”.

Este insa putin probabil ca ministrul Mircea Cinteza sau succesorul acestuia sa avizeze un asemena ordin. Consiliul Concurentei a decis deja ca este neconcurentiala limitarea numarului farmaciilor in functie de numarul locuitorilor, iar Ministerul Sanatatii va trebui sa se conformeze, emitand un ordin care sa pemita infiintarea de noi farmacii.

80.000 de dolari pentru un cabinet stomatologic modern
Claudia Turcan si Sorin Sarbu sunt doi tineri medici stomatologi care au trecut prin greutatile inerente practicarii profesiei in Romania. Au facut facultatea la stat, practicand cu materiale aduse de acasa, cumparate cu bani stransi prin joburi de vacanta. Fac parte din promotia 2002.

Dupa stagiatura de un an la Budimex, si-au facut propria firma - Dental Help - si s-au lansat in afacere pe cont propriu. Sorin a cautat prin Bucuresti cateva luni, vizionand circa 50 de locatii pana a gasit-o pe cea potrivita pentru deschiderea cabinetului. Preparativele au durat o jumatate de an, exclusiv din pricina birocratiei aberante.

Decisi sa lucreze dupa regulile si cu tehnologiile stomatologiei moderne, cei doi au investit foarte mult in dotarea cabinetului, iar dupa un an de la lansare au deja 280 de clienti fideli, unii venind din alte colturi ale Bucurestiului, din alte orase sau chiar din Statele Unite, stagiul lui Sorin in cabinete din Los Angeles spunandu-si aici cuvantul.

Tarifele fiind „de cartier”, castigurile nu sunt deloc spectaculoase: in lunile de vara, cu clientela mai sporadica, dupa ce isi achita toate „angaralele” (circa 1.500 de euro), raman chiar pe zero, fara bani de „buzunar”.

Dar au o strategie de marketing prin care spera sa creasca „audienta” si, respectiv, veniturile, astfel incat sa-si amortizeze investitia in doi-trei ani si sa treaca pe profit.

Sunt primul cabinet stomatologic din Bucuresti certificat ISO (investitia necesara: 40 de milioane de lei vechi si 800 de euro) si sunt convinsi ca asta va conta. Au investit pana acum 80.000 de dolari, bani imprumutati, si luna aceasta inchid cabinetul pentru modernizari suplimentare - inca 6.000 de euro, la prima strigare.

Din septembrie, printre altele, pacientii lor vor putea viziona, chiar in timpul tratamentului, diverse programe (TV-DVD) pe mici monitoare amplasate in stanga scaunului stomatologic. Pe aceste monitoare se proiecteaza si imagini intraorale, astfel incat se pot vedea cariile in toata „splendoarea” lor si efectele tratamentului.

Intentioneaza sa se doteze si cu un aparat pentru analizarea culorii danturii, care costa 6.000 de dolari, precum si cu un distribuitor de arome calmante de la Zepter (circa 700 de dolari). Structura cheltuielilor de pana acum arata cam asa: 32.000 euro apartamentul; 3.800 euro - aparatul pentru radiografii dentare; 2.000 dolari - aparatul pentru developarea radiografiilor;
4.000 dolari - doua scaune stomatologice (second hand, cele noi sarind de 4.000 euro bucata); 1.000 euro - lampa pentru fotopolimerizare; 1.200 euro - camera video intraorala;
800 euro - autoclav; 430 euro - aparat pentru sigilarea pungilor de plastic; 1.800 euro - mobilier; 5.000 euro - instrumentar; 3.000 euro - birotica (calculator, imprimanta, casa de marcat, telefoane etc.).

Consumabilele reprezinta o cheltuiala serioasa - circa 35.000 lei grei anual, iar aproximativ 600 de euro/luna sunt necesari pentru plata diverselor servicii - intretinere, lumina, telefon, Internet, curatenie, service aparatura, contabilitate etc. Se adauga rata la credit si salariul asistentei.

Ce cred Claudia si Sorin despre problema cu care se confrunta breasla lor? „Concurenta cerne graul de neghina”.


















569 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi