Cel mai mare combinat romanesc de fibre sintetice a fost pus pe butuci de oameni de afaceri sirieni, cu largul concurs al reprezentantilor statului. Surse apropiate anchetei desfasurate in cazul Terom Iasi, ne-au pus la dispozitie radiografia unui caz tipic de jaf, spalare a banilor si finantare a unor grupari teroriste.

In materialul publicat in exclusivitate de SFin nu vom dezvalui numele tuturor personajelor si nici firmele implicate, pentru a nu zadarnici munca celor care documenteaza aceasta uriasa frauda

Saptamana aceasta, Adunarea Generala a Actionarilor de la Terom Iasi va aproba demararea procesului de lichidare voluntara a societatii. Luna viitoare, o parte din liniile de fabricatie vor fi oprite, iar oamenii vor intra in concediu. Firma ieseana face eforturi disperate sa plateasca salariile, dar nu mai are bani pentru cumpararea materiei prime.

In perioada in care societatea a fost in proprietatea fratilor Ammar si Hassan Nanna, cetateni romani de nationalitate siriana, datoriile au crescut, iar profiturile s-au transformat in pierderi.

Daca la sfarsitul anului 2002, cand sirienii au cumparat de la APAPS pachetul majoritar de actiuni, Terom avea 2.298 de salariati si un profit de 88 milioane lei, in 2003 numarul angajatilor scazuse cu 137, iar pierderile se cifrau la 53,299 miliarde lei. Datele pentru 2004 nu sunt inca disponibile.

Sprijin financiar pentru Naana

Cand cetateanul roman de origine siriana Nanaa Hassan a achizitionat pachetul majoritar de actiuni detinut de APAPS la Societatea Terom Iasi, tranzactia a fost sprijinita cu mare discretie de statul roman. Doar anul acesta s-a aflat ca APAPS, entitatea care se ocupa de privatizare, a directionat catre Terom 23,8 miliarde lei la sfarsitul anului 2002.

Cu ajutor de stat si sprijin pe masura, era de asteptat ca firma sa decoleze spre profit. Dar nu si-au luat zborul decat banii acesteia.

Poate parea ciudat, dar Consiliul Concurentei a inceput investigatia abia in luna februarie a acestui an si a dispus, asa cum era normal, recuperarea de catre AVAS a intregii sume, precum si a dobanzilor aferente.

Motivul? Ajutorul de stat de care a beneficiat Terom Iasi este ilegal si incompatibil cu prevederile legislatiei, deoarece a fost acordat fara a fi autorizat de autoritatea de concurenta. Prea tarziu insa. Banii nu vor fi recuperati de la pseudoinvestitorii care au falimentat societatea, ci tot de la statul roman.

AVAS a reintrat, la 31 martie 2005, in posesia actiunilor Terom, dupa nenumaratele sesizari ale serviciilor speciale, care aratau cum se scurg banii firmei romanesti catre tari arabe, prin circuite bantuite de firme-fantoma.

Cum se spala milioane de dolari

Va prezentam in continuare filmul fraudarii Terom SA, asa cum a fost developat de echipele de control.

Intrucat cercetarile nu s-au incheiat, am decis sa prezentam schematic doar cateva detalii acestui caz.

Iata ce arata notele investigatorilor: „Prin intermediul unui grup de societati comerciale fantoma, coordonate de cetateanul «X», au fost savarsite, de catre reprezentantii acestor societati, infractiunile de contrabanda, inselaciune, fals si uz de fals.

Suma totala de 2.350.000 USD rezultata in urma comiterii acestor infractiuni a facut obiectul mai multor transferuri externe in valuta, catre firme din tari arabe, utilizand documente fictive de import marfa.

Au fost folosite facturi mai vechi de un an de zile, platile externe au fost facute catre terti, altii decat titularii marfurilor”.

Suma a fost apoi transferata din conturile firmelor cu sedii in tari arabe in conturile cetateanului X, care a platit un milion de dolari catre AVAS pentru a cumpara societatea SC «A» SA. Restul de 1,35 milioane dolari au fost transferati in contul societatii, cu justificarea de investitii directe ale nerezidentilor in Romania.

„Rezulta ca sumele investite de catre cetateanul «X» in cadrul societatii provin din savarsirea de infractiuni s…t prin intermediul unor firme-fantoma controlate de acelasi «X», fiind astfel intrunite elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor, prevazute de art. 23 alin 1 din Legea 656/2002”, se arata in documentele mentionate.

Cum se exporta valuta

Societatea „A” SA a beneficiat si de o linie de credit pentru investitii, de 250.000 de dolari, acordata de o banca romaneasca. „Suma a fost folosita pentru a efectua plati in favoarea unei companii din Emiratele Arabe Unite, justificarea oferita bancii fiind: contravaloare import marfa, plata in avans.

Compania nu figureaza insa in evidentele Autoritatii Nationale a Vamilor din Romania (ANVR), ca fiind partener extern al societatii, motiv pentru care se poate considera ca suma a fost transferata la extern fara justificare economica”, spun cei care au investigat cazul. Mai apoi, conturile SC „A” SA au fost creditate de catre anumiti parteneri de afaceri din Romania cu suma de 800.000 de dolari.

„Ulterior, aceasta suma a facut, in intregime, obiectul mai multor transferuri externe. Beneficiarii acestor transferuri au fost firme din strainatate - Emiratele Arabe Unite, Kuweit si China -, care au incasat sumele de bani, dar nu au furnizat produsele prevazute in comenzi, desi termenele de livrare au fost depasite”, precizeaza anchetatorii.

Cum se jefuieste societatea

Conturile in lei ale societatii au fost debitate, dupa 2002, cu suma totala de 40 miliarde de lei, in favoarea unor firme-fantoma.

„La randul lor, aceste firme-fantoma au efectuat transferuri externe in valoare de aproximativ un milion de dolari. Cu toate acestea, in baza de date a ANVR, respectivele societati figureaza cu importuri in valoare totala de numai aproximativ 35.000 de euro.

Rezulta ca, prin debitarea conturilor s…t in favoarea unor firme-fantoma, s-a reusit devalizarea societatii cu aceasta suma, care a fost schimbata in valuta si transferata la extern, fara justificare economica”, sustin cei care investigheaza cazul.

Reteaua

Fraudarea unei societati este, de cele mai multe ori, opera unei retele bine puse la punct. Evident, si in acest caz au fost mai multi pioni care au pus umarul la marele furt. Anchetatorii au descoperit ca, in activitatile ilicite desfasurate prin intermediul SC „A” SA, a fost implicat si un alt cetatean arab, „Y”.

Cetateanul „Y” avea un cont deschis la o banca din Franta, din care a ordonat efectuarea urmatoarelor transferuri externe: 50.000 euro in contul personal deschis de cetateanul „ X” la o banca din Romania, suma ce a fost schimbata pentru 1,7 miliarde lei si folosita pentru efectuarea unor plati catre APAPS, si 100.000 euro in contul deschis de SC „A” SA la o banca romaneasca.

„Aceasta suma a fost schimbata in lei si transferata, prin patru ordine de plata a cate 800 milioane de lei fiecare, in favoarea unei SC «B» SRL, din Romania, care functioneaza ca firma-fantoma”, spun cei care au investigat cazul. Restul a fost floare la ureche. SC „B” SRL a transferat la extern, nejustificat, suma de 100.000 USD in favoarea unei societati comerciale din strainatate.

De asemenea, cetateanul „Y” a incasat de la SC „B” SRL, fara justificare economica, suma totala de 150.000 USD, inchizand circuitele financiare.

Cazul a fost documentat, si organele in drept au tras concluziile. Cetatenii „ X” si „Y” nu se mai afla in Romania.

Precizare

Orice legatura intre Terom Iasi, societatea „A”, fratii Naana, tarile arabe si ancheta care se desfasoara in acest caz nu este deloc intamplatoare…