Interviu cu Ilie Iulian Dragomir

Retele compuse din cetateni romani si arabi au finantat terorismul cu 38 de milioane de euro

de     Saptamana Financiara
Luni, 1 august 2005, 0:00


Domnule presedinte, care este suma susceptibila de „albire” pe circuitele economiei romanesti, monitorizata de Oficiu de la inceputul anului?

Prin prisma informarilor si sesizarilor transmise de institutia noastra Parchetului National Anticoruptie (PNA) si Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) au fost identificate, din luna ianuarie si pana azi, indicii temeinice de spalare a banilor pentru o suma de 247.132.000 de euro.

Cate astfel de sesizari ati transmis anul acesta organelor de cercetare?

Pana in data de 25 iulie am sesizat PICCJ in 311 cazuri, iar PNA, exclusiv pentru infractiuni de coruptie conexe infractiunii de spalare a banilor, in 30 de cazuri. Asta in conditiile in care, de pilda, tot anul 2003 au fost transmise 365 de informari catre Parchetul General (PG) si nici una catre PNA.

Deci acum, in sapte luni, ne-am dublat iesirile si transmitem sesizari punctuale pe cazuri documentate si investigate de catre Oficiu cat se transmiteau pe parcursul unui an intreg in trecutul apropiat.

Este ilustrativ sa prezentam aici ca, daca in primele sase luni ale anului trecut, au fost facute 189 de sesizari catre PG si doar 4 catre PNA, in urmatoarele sase luni ale anului trecut au fost transmise 312 sesizari catre PG si alte 18 catre PNA.

De unde va vin informatiile? Cum colaborati cu celelalte institutii ale statului?
Pe o evaluare comparativa a anilor 2002, 2003, 2004 chiar, avand in vedere ca eu am preluat mandatul de presedinte al institutiei din data de 23 iunie anul trecut, pot afirma ca institutia se afla pe un categoric trend ascendent.

Si ma refer, mai inainte de orice, la intrarile care sunt desemnate de suspiciunile certificate prin rapoartele de tranzactii suspecte cu care suntem sesizati de catre totalitatea entitatilor rapoartoare definite de catre legea speciala: atat bancile comerciale, Banca Nationala, organismele prudentiale si de autoreglementare a pietelor specifice, serviciile speciale de informatii, unitatile din

structura Ministerului Administratiei si Internelor (MAI). In acest sens, va pot spune ca, daca in cursul anului 2003 am primit 1067 de rapoarte de tranzactii suspecte de la entitatile raportoare, iar in anul 2004 – un numar de 2053, iata ca anul acesta, in doar sapte luni de zile, ne-au parvenit 1827 de rapoarte.

Dincolo de abilitatea raportorilor, e posibil sa fi fost si o cazuistica mai bogata…

Neindoielnic, da. Pentru ca pe anumiti parametri specifici ne-am dublat ca regula generala activitatea, fluxul de intrari/iesiri. Pe anumiti parametri specifici ne-am triplat sau ne-am majorat cifrele de operationalizare cu 700 sau 900 la suta.

Pe acel parametru specific pe care il prezinta cu titlul de abilitare legala exclusiva legea speciala pentru Oficiu, si anume suspendarea operatiunilor suspecte de spalare a banilor, va putem arata ca, daca in cinci ani de existenta a institutiei, au fost suspendate doar doua operatiuni suspecte, in ultimele sase luni ale anului trecut am suspendat 18 operatiuni suspecte de spalare a banilor,

blocand la tranzactionare 18 milioane de euro. Aceasta suma nu a mai parasit teritoriul national. In primele sapte luni ale anului in curs am dispus in 81 de cazuri suspendari ale operatiunilor suspecte, blocand la tranzactionare suma 213 miliarde lei, echivalent a 5.882.000 de euro.

Cifra este ilustrativa, ea poate arata eforturile depuse de personalul acestei instutii pentru a reactiona in termenul de 24 de ore, prevazut de Legea speciala. Asta inseamna ca personalul nostru a lucrat, daca vreti, intr-un program cvasiregulat nonstop pana la orele 23.00-24.

00 in fiecare zi pentru a putea reactiona in termenul prevazut de lege, asa cum nu se intampla in trecut, si de a transmite extrem de operativ aceste lucrari unitatilor de Parchet.

Serviciile de informatii va sprijina?

S-au triplat sau cvadruplat sesizarile punctuale provenite de la serviciile nationale de informatii. Avem, de la inceputul anului si pana acum, 25 de rapoarte ce provin de la serviciile speciale.

S-a triplat nu numai colaborarea inter-institutionala, configurata prin protocoale de colaborare, prin controalele comune facute de echipele Oficiului si altor autoritati prevazute de lege, ci s-a triplat si cooperarea cu unitatile echivalente atat de pe teritoriul UE, cat si din SUA.

Daca in 2003 primeam circa 70 de cereri de informatii de la alte unitati omoloage, iar in anul 2004 - 73, avem deja 55 de solicitari in primele sapte luni din 2005.

Si mai important, daca in anul 2003, in 108 cazuri s-au solicitat informatii la alte unitati Financial Inteligence Units (FIU) partenere, iar in anul 2004 cifra a crescut pana la 153, va pot spune ca, pana la data de 25 iulie 2005, in 138 de cazuri ne-am adresat unitatilor FIU partenere pentru a face investigatii pe teritoriile lor de jurisdictie cu privire atat la cetateni romani, cat si

straini, suspecti de implicare in operatiuni de spalare a banilor.

Cum faceti schimb de informatii cu celelalte unitati tip FIU?

Avem un acces securizat pe un culoar, pe un server gestionat la nivelul unitatilor omoloage din teritoriul UE, care se numeste FIU NET, dar in cursul lunii noiembrie a anului trecut am reusit sa stabilim o relatie directa cu FINCEN - unitatea echivalenta din SUA.

Am reusit sa generam o relatie de parteneriat strategic, fiind posibil ca, pana la sfarsitul anului, Oficiul roman sa fie cuprins intr-un program de asistenta tehnica de circa un milion de dolari, oferit de catre guvernul american.

Pe acest fond de maxima incredere acordata de unitatea americana si de Ambasada SUA la Bucuresti, cu titlu de premiera fata de relatia gestionata in trecut, pot sa va spun ca, in 13-14 cazuri punctuale transmise de ambasada, urmare a demersurilor facute de unitatile speciale de investigatie si aplicarea legii in SUA - FINCEN, FBI si CIA -, investigam retele care la nivel mondial au produs pagube

extrem de insemnate sistemului de siguranta nationala a SUA. Sunt retele de terorism international.

Oficiul lucreaza si la marile cazuri de coruptie scoase la iveala dupa 2004?

La solicitarea Procurorului General, din luna octombrie a anului trecut avem trei analisti financiari delegati in echipele de urmarire penala coordonate de procurorii specializati ai PG - asa-numitele task-force. Doi lucreaza pe cazurile rafinariilor din Moldova, iar al treilea lucreaza intr-un task-force condus de un procuror specializat pe combaterea infractiunii de terorism.

Ma refer aici la celebrul caz Omar Haysam. Concomitent, de trei luni, la solicitarea procurorului Ioan Amarie de la PNA am delegat un alt analist financiar intr-o echipa mixta specializata si condusa de procurori anticoruptie pe cazuri de coruptie care au zguduit zona Moldovei.

In prezent, avem patru analisti financiari care lucreaza in task-force-urile specializate ale celor doua unitati nationale si centrale de Parchet.

De ce atat de putini?

Pentru ca, pe o cifra complet subdimenionata de personal, neavand decat 55 de analisti, procentul cu care contribuim la echipele mixte specializate este destul de mare.

Din pacate, undeva firul se rupe… Cate dintre cazurile monitorizate de Oficiu au ajuns in justitie?

Intrebarea mi-a fost adresata si de echipele peer-review de evaluare ale UE si am aratat ca, in 2000 si 2001, nu s-a aflat nici un dosar cu acest obiect pe rolul unei instante de judecata. In 2002 s-a aflat un singur dosar in instanta, cu privire la un singur inculpat.

Un an mai tarziu, in 2003, s-au aflat pe rol doua dosare cu privire la 95 de inculpati, iar in 2004 – sapte dosare cu privire la 28 de inculpati. Cifra a suferit o crestere mai mult decat semnificativa urmare a demersurilor noastre, facute in comun cu unitatile centrale de Parchet, cu incepere de la 1 ianuarie 2005.

Din ce zone ies la suprafata banii murdari?

Principalele infractiuni generatoare de bani murdari, care au fost ulterior spalati, au fost, in 51% din cazuri, evaziunea fiscala, in 17% inselaciunea, in 13% retelele de crima organizata, compuse atat din cetateni romani, cat si straini, in 3% infractiunea de folosire a bunurilor sau creditelor societatii intr-un scop contrar intereselor acesteia, iar in 2% - infractiuni specifice de coruptie.

Din punctul de vedere al cetateniei persoanelor implicate avem, in cazul sesizarilor transmise in acest an, 1.169 de persoane fizice suspectate si 270 de persoane juridice. Cetatenia persoanelor fizice este in urmatoarea pondere: 54% romani, 16% chinezi, 7% turci, 4% irakieni, 3% sirieni.

Pe domenii de activitate din economia nationala, afectate si nu doar vulnerabile la fenomenologia spalarii banilor, comertul interior are o pondere de 43%, fenomenul de crima organizata - 4%, comertul exterior - 12 %, iar domeniul financiar, atat bancar, cat si nonbancar - 7%.

Pe masura ce oamenii si institutiile s-au specializat, probabil ca si infractorii au devenit mai isteti, iar infruntarea - mai dura. O firma care vrea sa spele bani in Romania stie ca exista un prag de 10.000 de euro de la care se raporteaza tranzactiile. Dar poate spala bani prin transferuri mai dese, cu valori de 9.000 de euro, sa zicem...

Neindoielnic da, e o reactie de feed-back. Dar specialistii Oficiului au derulat 116 sesiuni de instruire cu functionari bancari tocmai pentru a ne fi transmise, cu titlu de raport de tranzactii suspecte, in ipotezele in care exista tranzactii sub pragul minim legal de raportare.

Am instruit functionarii bancari sa le identifice ca operatiuni legate intre ele, suspecte la randu-le, chiar daca nu fiecare dintre aceste operatiuni a atins pragul de 10.000 de euro. Sa identifice indicii de anomalie cu privire la aceste operatiuni si sa raporteze in scris, cu titlu de raport de tranzactii suspecte, care sa fie valorizate, gestionate si analizate de catre Oficiu.

Au existat tranzactii suspecte in care sa fi fost implicata Mafia italiana?

Exista. Avem un exemplu recent de cooperare intre Oficiul roman si Ufficio Italiano dei Cambi, unitatea echivalenta din Italia.

Avem mai multe exemple punctuale de cooperare intre unitatile de informatii financiare din Romania si Italia, care au avut drept scop documentarea unor tranzactii suspecte efectuate pe teritoriul Romaniei, de cetateni italieni si societati comerciale italiene, monitorizate si investigate de catre Directia Districtuala Antimafia din Palermo, Italia.

Au fost semnalate doua tentative de efectuare a unor transferuri de cate un milion de euro fiecare, refuzate de cea mai mare banca comerciala romana din cauza unor elemente improprii.

Puteti oferi mai multe amanunte?

Una dintre aceste societati figureaza cu incasari din strainatate de 13 milioane de euro, in 2004, dar cu plati externe de 1,3 milioane euro. Operatiunile raportate ca fiind suspecte de catre bancile romane au fost imprumuturi si credite pe termen lung, primite de la societatile comerciale.

Astfel, sumele incasate si platite in relatia cu Italia sau alte state in cursul anului 2004 de catre aceasta societate nu se justificau prin prisma activitatii economice a acelei societati: avea cifra de afaceri 0 in 2002, dupa care crestea la 2,7 miliarde in 2003 si ajungea la 13 milioane de euro in 2004. Mai existau in acest caz suspiciuni prin spalarea sumei de circa 400.

000 de euro prin diverse operatiuni financiare, inclusiv prin rascumpararea unor certificate de depozit cu discount.

Cam ce fel de tranzactii suspecte de finantare a terorismului ati vizat anul acesta?

Anul acesta am monitorizat 13 cazuri in care Ambasada SUA la Bucuresti ne-a solicitat colaborarea, in numele unitatilor specializate din SUA. Iar pentru anul trecut avem o premiera: sesizarea PG cu privire la o infractiune conexa aceleia de spalare a banilor de catre cetateni arabi ce au capatat pachetul majoritar de actiuni al unei mari societati comerciale romanesti in urma privatizarii.

Este vorba de o infractiune de finantare a unor acte teroriste conexa celei de spalare a banilor, caz sesizat PG in cursul lunii noiembrie a anului trecut.

Referitor la sumele pentru care exista suspiciuni de finantare a terorismului, putem sa spunem ca mai multe retele compuse din cetateni romani si arabi, cei romani avand si cetatenia unor alte state, s-au documentat indicii temeinice, sesizate PG, pentru suma totala de 38 de milioane euro.

Suma isi afla sursa de generare, in regula majoritara, in rambursari ilegale de TVA, dispuse de unele Directii Generale ale Finantelor Publice de pe raza mai multor judete.

Exista un pericole de finantare in continuare a terorismului de catre comunitatea de afaceri araba din Romania?

Va multumesc pentru intrebare.

Cam cati dintre oamenii de afaceri aflati in Top 300 sunt in atentia Oficiului?
O mare parte…

Ati simtit presiuni discrete dinspre mediul de afaceri, prietenii subite, alte semnale din partea celor luati in vizor de Oficiu?

Niciodata. Am si un CV care ii tine, poate, la distanta… Am dat de patru ori inchisoare pe viata, se stie ca nu pot fi abordat.


















59 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri