Trei dosare la Inalta Curte de Justitie si Casatie, trei la Tribunalul Neamt si alte trei la Judecatoria Neamt. Toate pentru datorii de zeci de miliarde de lei nerecuperate de Romsilva Neamt.

Tarata a taiat padurile din Muntii Neamtului si nu a platit. Este vorba despre penalitati pentru mari intarzieri sau pentru neplata datoriilor curente.

"Prejudiciul este foarte mare", sustin surse din cadrul Romsilva Neamt. 17 dosare au fost solutionate rapid in 2004, cand PSD era inca la putere, toate dand castig de cauza omului de afaceri pesedist.

"Desi am castigat in prima instanta, am pierdut de fiecare data la apel. S-au invocau tot felul de chestiuni de procedura. S-au invocat de fiecare data motive de calamitate. Dar nu a adus la proces dovezi in acest sens", ne-au mai spus sursele noastre.

Cu toate ca datoriile se adunau an de an, motiv pentru care directia silvica se chinuia sa le recupereze, firmele lui Tarata erau acceptate sa participe la licitatie pentru contractare de masa lemnoasa din padurile statului.

Legea, valabila din 1993, spune foarte clar: nici o societate care inregistreaza datorii la stat nu poate participa la licitatie. Dar omul PSD a avut acoperirea necesara: Rusu Costache, directorul Romsilva Neamt, era varul sau!

"Potrivit caietului de sarcini, nu putea fi oprit de la licitatie. Nu se inregistrau datorii. Instanta trebuia sa hotarasca in acest sens", incearca sa se justifice noul director al Directiei Neamt, Buftea Ioan.

Insa unele surse din cadrul Inspectoratului de Control al Padurilor pe regiunea Moldova ne-au declarat ca, "daca exista un litigiu cu Romsilva, Culita nu mai avea voie sa participe la licitatie".

Varul Costache, protectorul lui Tarata

Insa omul PSD reuseste sa primeasca "partea leului" si in 2005. Adica este marele castigator al licitatiei. Cea mai mare cantitate de lemn, la pretul cel mai bun si cea mai buna calitate de masa lemnoasa. Licitatia a fost organizata la inceputul acestui an, pe cand inca mai era director la Romsilva Neamt bunul sau var, Costache Rusu.

"Valoarea la care a obtinut masa lemnoasa este foarte mica, un pret foarte bun, as spune chiar de dumping, fata de celelalte firme. Este vorba despre un pret la jumatate", ne-au declarat sursele citate din cadrul Inspectoratului Silvic.

De exemplu, pe raza ocolului silvic Bicaz, firma TCE 3 Brazi a contractat exploatarea unei mase lemnoase in valoare de 1.900 metri cubi, adica o cantitate uriasa de lemn, la un pret foarte mic: 569,728 lei.

In timp ce alta firma, pentru doar 15 metri cubi, trebuie sa plateasca 713,660 lei, adica de sute de ori mai mult. Totodata, un alt contract al firmei TCE prevede exploatarea unei mase lemnoase de 430 metri cubi, la o valoare de 401,281 lei.

Alte contracte avantajoase pentru Culita, dar total in defavoarea directiei silvice au fost incheiate pe raza ocolului silvic Ceahlau. Firma SEEF Petroforest obtine pentru exploatarea a 378 metri cubi de lemn un pret de 857 de lei, in timp ce pentru o alta societate, pentru doar 48 de metri cubi lemn, suma este de 917,4 lei.

Si anii trecuti, firmele lui Culita Tarata au castigat licitatiile pentru cea mai mare masa lemnoasa si de cea mai buna calitate. Iar preturile au fost tot cele care au dezavantajat statul.

Numai pe 2003, pe raza ocolului silvic Bicaz, TCE si SEEF au putut taia din padurile statului peste 4.000 metri cubi de lemn de cea mai buna calitate.

Reprezentand aproape intreaga masa lemnoasa pe care au putut-o exploata celelalte firme care au participat la licitatie. Exceptie face firma Forestar, o alta protejata a regimului PSD, al carui actionar principal este un om de afaceri arab.

Iar in 2004 aceleasi firme au primit dreptul de a taia peste 5.000 metri cubi numai pe raza ocolului silvic Bicaz. Alte afaceri suspecte, in cardasie cu varul sau: contract in 2002 prin care directia silvica ii da voie lui Culita Tarata sa taie fara sa plateasca.

Este vorba despre aproape 1 milion de dolari, bani care "se vor incasa cu certitudine pe masura derularii livrarilor", se spune in contract.

Licitatiile sunt "manarite"

Potrivit unor surse din cadrul Directiei Silvice Neamt si licitatiile sunt "manarite". Adica, sunt aranjate astfel incat firmele protejate sa castige "partea leului".

Aceste surse ne-au spus ca societatile mari, cunoscute de ani de zile (cum ar fi cele ale lui Tarata), obtin exploatarea celei mai mari mase lemnoase.

Daca o firma indrazneste sa intre pe teritoriul firmelor mari, acestea cresc brusc pretul, special pentru a se retrage din cursa. Dar, mai spun sursele citate, se stie dinainte cine castiga licitatiile, motiv pentru care exista o delimitare clara a spatiului de influenta a fiecarei firme.

Acest sistem de monopolizare a afacerilor cu lemn de catre Culita Tarata este explicat in doua rapoarte de control intocmite de Corpul de Control al primului minstru si al Ministerului Apelor, Padurilor si Mediului din 1998.

Monopol din 1990

"Grupul de firme Tarata a detinut monopolul achizitionarii cherestelei produse de Directia Silvica Piatra Neamt prin cumpararea celei mai mari cantitati, la preturi mici si intr-un mediu neconcurential, dezavantajos pentru directia silvica", se arata in raportul Corpului de Control.

Totodata, intr-o alta ancheta intocmita de Ministerul Apelor, Padurilor si Mediului din acelasi an se spune ca "valorificarea cherestelei pentru export produse de Directia Silvica Neamt s-a facut in mare masura prin grupul de societati patronate si conduse de Tarata Culita, var cu directorul Romsilva Neamt, Rusu Costache, iar in anii 1995 si 1996 chiar in totalitate prin acest grup de

societati".

In raportul ministerului se mai spune ca "achitarea contravalorii cherestelelor de catre grupul de firme al domnului Tarata se face in mod sistematic cu intarzieri peste limitele prevazute in clauzele contractuale".

In continuare se mai arata ca "s-au efectuat operatiuni comerciale cu cherestea de export in baza unor contracte prelungite nelegal", iar "clauzele contractelor de export sunt prea putin conturate si definite, fiind in defavoarea Directiei Silvice Neamt".

"Numai copacii cei mai buni ii taie"

Exploatarea masei lemnoase se face insa in mod irational. Un padurar din localitatea Grinties povesteste modul in care firmele lui Tarata taie din padurile statului:

"Numai copacii cei mai buni ii taie. Sunt vechi, de zeci de ani. Unii au varsta centenara. Lasa in urma numai cioatele. Ce este prost. Dar nu taie asa ca sa se poata regenera padurea. Se taie ras. Sunt suprafete intinse din care nu a mai ramas nimic.

Vin masini imense, TF-uri (n.r. - camioane imense care pot cara tone de lemn) care fac prapad in zona. Drumurile forestiere sunt afectate, iar copacii de pe margine sunt distrusi la radacina. Gaterele taie lemnul pe loc si arunca talasul pe marginea drumului. Acolo nu o sa mai creasca nimic".

Culita Tarata: "Nu am datorii la Romsilva"

Contactat telefonic, Culita Tarata ne-a expediat rapid, dupa cateva reprosuri: "Nu am nici o datorie la stat, la Romsilva. Cine v-a informat v-a informat prost. Justitia este independenta si va demonstra acest lucru. Tara piere si baba se piaptana.

In loc sa va ocupati de lucruri serioase, va pierdeti vremea cu prostii. Sa veniti sa vedeti ce distrugeri sunt din cauza inundatiilor. Ati scris numai golanii despre mine".