Sute si sute de miliarde pentru diguri,

Investite pe hartie si transferate in buzunarele pesedistilor

de Mihai Ciorcan     Romania Libera
Miercuri, 3 august 2005, 0:00


Desi Aquaproiect se angaja, conform contractelor incheiate cu directiile Companiei Nationale "Apele Romane", sa elaboreze studii de fezabilitate, studii topografice, studii geotehnice si hidraulice pentru proiectele pe care le contracta prin "negociere cu o singura sursa", munca era facuta pana la urma tot de angajatii de la Apele Romane.

Se incheiau cate doua contracte: intr-unul Aquaproiect se angaja fata de Apele Romane sa realizeze un proiect, iar in celalalt Apele Romane se obligau sa muncesca pentru Aquaproiect pentru a executa acelasi proiect. Se ajungea practic ca rolurile sa se schimbe. Din beneficiar CN Apele Romane ajungea executant, lucrand pe bani putini in slujba Aquaproiect.

Castigurile uriase ale firmei sotiei fostului ministru PSD proveneau tocmai din diferentele de pret. In general, firma Leontinei Ilie ramanea cu un profit de 10%, insa au fost si cazuri cand castigurile au fost de 1000%.

De exemplu, pentru a proiecta regularizarea si indiguirea raului Bistrita pe sectorul Otelul Rosu-Iaz, judetul Caras-Severin, Aquaproiect a primit de la Directia Apelor Banat, fara licitatie, suma de 779 milioane de lei. Mai mult de jumatate din suma ceruta, mai exact 400 milioane, a fost justificata de firma Leontinei Ilie ca fiind necesara pentru realizarea studiilor topografice.

Imediat ce a primit acesti bani Aquaproiect a angajat insa, pentru doar 41 milioane de lei, tot Directia Apelor Banat sa-i realizeze respectivele studii topografice. Fara sa faca nimic, Aquaproiectul familiei Ilie a castigat astfel aproape 360 de milioane. Mai precis spus, a cauzat statului un prejudiciu de 360 de milioane.

Prejudicieri majore ale bugetului

Ca o adevarata capusa, Aquaproiect a primit prin negociere si dreptul de a realiza proiectul tehnic pentru lucrarile ce urmau sa se faca pe raul Bistrita pe tronsonul Otelu Rosu-Iaz. Prevederile contractuale stabileau ca Aquaproiect trebuia sa primesca 1,039 miliarde, insa in urma verificarilor s-a constatat ca Directia Apelor Banat a virat de fapt 3,071 miliarde de lei.

Iar ca nesimtirea sa mearga pana la capat, Aquaproiectul a mai dobandit apoi si calitatea de consultant al proiectul, situatie in care trebuia sa se verifice singura.

Aceasta schema de prejudiciere a bugetului CN Apele Romane a fost aplicata de Aquaproiect in mai toate contractele obtinute. Doar de la Directia Apelor Somes-Tisa a incasat bani pentru 28 de lucrari de proiectare, insa 15 dintre acestea au fost pana la urma executate tot de directia mentionata.

Pentru obiectivul "Readucere pe vechiul traseu a cursului raului Tisa la frontul de captare Craciunesti, judetul Maramures" Aquaproiect a incasat pentru proiectare suma de 1,7 miliarde de lei. Numai ca tot efortul firmei a constat in a incheia un alt contract, cel cu numarul 411/2001, prin care angaja Directia Apelor Somes-Tisa sa faca respectivul proiect.

Bineinteles, pe o suma mai mica decat cea primita. Generoasa din cale afara, Leontina a oprit pentru firma sa 300 de milioane si a platit doar 1,4 miliarde pentru ceea ce trebuia firma ei sa faca. Aceasta reteta de succes a fost aplicata si in cazul "Amenajarii paraului Valea Rea la Moiseni, judetul Satu Mare".

Aquaproiect a incasat de la Directia Apelor Somes-Tisa suma de 948 milioane de lei iar apoi a platit aceeasi directie cu 790 milioane pentru executarea proiectului respectiv.

Costuri umflate cu pompa

Lasati de inundatii fara case, sinistratii din Banat nu stiu ca pe hartie fostii ministri PSD ai Mediului Aurel Constantin Ilie si Speranta Ianculescu au investit sute si sute de miliarde in digurile ce ar fi trebuit sa-i protejeze de ape.

Dupa cum nici oficialii europeni nu cunosc faptul ca fondurile acordate Romaniei in cadrul Proiectului de reconstructie pentru eliminarea efectelor inundatiilor, semnat la Luxemburg pe 4 august 2000, au fost cheltuite ilegal de demnitarii PSD care s-au aflat in perioada 2000-2004 la conducerea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.

Deoarece amenajarile, regularizarile si indiguirile raurilor au devenit o importanta sursa de venit pentru firmele clientelei politice, investitiile au fost de la an la majorate pana au ajuns la valori incredibile.

Un proiect evaluat la 20 miliarde de lei, asa cum este cazul celui privind regularizarea si indiguirea raului Bistrita pe sectorul Otelul Rosu-Iaz, a ajuns sa ne coste 300 de miliarde, adica peste 7 milioane de euro.

Termenele de predare intarziate... aduc profit

Initial, conform HG 1038/ 6.11.2000 adoptata de Cabinetul Isarescu, lucrarile pe raul Bistrita pe tronsonul Otelul Rosu-Iaz nu ar fi trebuit sa depaseasca suma de 20 de miliarde. Dupa instalarea in functia de ministru al Mediului si Gospodaririi Apelor, Aurel Constantin Ilie a ridicat brusc, in luna martie 2001, valoarea investitiei la 75,8 miliarde de lei.

Ministrul PSD motiva decizia prin necesitatea extinderii lucrarilor, precum si a construirii in comuna Obreja a unui imobil ca parte a sistemului informational pentru gospodarirea apelor si avertizare.

Fericiti ca primesc mai multi bani, administratorii SC SOCOT SA Targu Mures, firma care in urma negocierilor cu o singura sursa a fost desemnata de Directia Apelor Banat ca executant, au incasat si miliardele suplimentate, dar tot nu s-au grabit sa respecte termenul de predare fixat la 24 de luni, adica pentru data de 29.05.2003.

A fost cel putin o decizie buna, caci pana la urma suma alocata proiectului s-a ridicat la 299 de miliarde. La aceasta majorare impresionanta a avut o contributie si urmasa lui Aurel Constantin Ilie la conducerea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, Speranta Ianculescu.

Desi nimeni nu era vinovat pentru intarzierea termenului de predare, pe data de 28.10.2004 Ianculescu a aprobat firmei SOCOT SA actualizarea preturilor tuturor lucrarilor. Chiar daca legislatia prevede ca actualizarile se aplica doar investitiilor ramase de executat, ministrul PSD a majorat si pretul lucrarilor deja efectuate si decontate.

Ca un facut, la o distanta de trei saptamani dupa ce i s-a aprobat indexarea, firma SOCOT a descoperit ca si-a onorat angajamentul si a predat lucrarile.

Negocierile cu o singura sursa, atat de dragi PSD

Concluziile Corpului de Control al ministrului Mediului, Sulfina Barbu, sunt dure si in ceea priveste modul in care Executivul PSD a cheltuit banii pe care Banca Europeana de Investitii i-a alocat Romaniei pentru a elimina efectele inundatiilor din 1999 si 2000.

Potrivit intelegerii dintre Guvernul roman si BEI, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor putea sa acorde contracte prin negociere directa doar pentru acele lucrari incepute in cursul inundatiilor si imediat dupa aceea.

Insa Aurel Constantin Ilie si Speranta Ianculescu au dat din fondurile BEI bani firmelor preferate in toata perioada 2001-2004, cand nu se mai putea invoca situatia de urgenta.
In plus, guvernantii romani au incalcat si prevederile privind oferirea contractelor.

Conform acordului, pentru lucrarile cu o valoare mai mare de un milion de euro ar fi trebuit organizate licitatii internationale, nu negocieri cu o singura sursa, atat dragi PSD.


















86 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă