Intreaga magistratura da in clocot din luna septembrie, cand va incepe batalia pentru ocuparea prin concurs a numeroaselor functii de conducere vacante, de la instante si parchete.

Aceasta este una dintre masurile radicale luate in cadrul reformarii Justitiei, care pune capat "modei delegarilor" si a jocurilor de culise de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.

Concursurile pentru ocuparea posturilor de conducere din Magistratura au fost stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii sa se desfasoare dupa urmatorul calendar:

- ultima decada a lunii septembrie a.c.: concursurile pentru functiile de conducere de la toate tribunalele si curtile de apel, inclusiv parchetele de pe langa acestea;

- prima decada a lunii octombrie: concursul pentru functiile de conducere de la judecatorii si parchetele de pe langa acestea;

- a doua decada a lunii octombrie: concursul pentru promovarea in functiile de executie a judecatorilor si procurorilor;

- a doua decada a lunii decembrie: concursurile de admitere in magistratura a persoanelor cu o vechime de minimum cinci ani intr-o specialitate juridica.

Concursurile vor viza posturile vacante unde de mai multi ani s-a practicat de catre CSM "moda delegarilor" pe functiile de conducere, in locul unor numiri pe mandat, fiind stiut ca un magistrat delegat pe doua luni va fi foarte "ascultator" fata de membrii CSM, in conditiile in care e constient ca la fiecare doua luni, daca nu a fost "baiat cuminte", nu va mai fi delegat in continuare pe

post.

Din cauza acestui fenomen perpetuat de CSM, cele mai importante instante din tara sunt conduse in prezent prin delegare. Este si cazul Curtii de Apel Bucuresti si a Tribunalului Bucuresti (cele mai mari instante din tara) unde nu s-au luat masuri pentru ocuparea permanenta a posturilor de presedinti si vicepresedinti.

La Tribunalul Bucuresti, unde membra CSM, Maria Huza, a avut mandat de presedinte pana in mai 2005, colegii ei din Consiliu, in loc sa organizeze concurs, au delegat-o de doua ori pana in prezent pe functie.

La fel s-a procedat si in cazul unei alte membre a CSM, Florica Bejinaru, de la Tribunalul Mehedinti. Sunt cazuri in tara unde exista magistrati care de peste un an o tot tin intr-o continua delegare, fara ca nimeni sa se arate deranjat de acest "sistem de control" al magistratilor.

CSM a stabilit componenta celor doua comisii de disciplina care, potrivit noilor modificari legislative, vor fi titularele (initiatoarele) actiunilor disciplinare pentru magistratii din intreaga tara.

Cele doua comisii au inlocuit fostele colegii de conducere ale instantelor si parchetelor, in materie disciplinara, care au refuzat in ultimul an sa-i trimita in fata CSM pe colegii din Magistratura care au comis abateri disciplinare, dintr-o solidaritate de breasla, de clan.

Vechea lege de organizare judecatoreasca promulgata de PSD instituise aberatia ca magistratii sa nu poata fi judecati disciplinar decat daca doreau colegii acestora din colegiile de conducere de la instantele sau parchetele unde respectivii lucrau, astfel ca pe primele sase luni ale lui 2005, in toata tara s-au promovat la CSM doar doua actiuni disciplinare, din care una a fost respinsa ca

neintemeiata, iar cea de-a doua amanata pentru la toamna.

Acum, cele doua comisii ale CSM, una pentru judecatori si cealalta pentru procurori vor decide nestingherite asupra promovarii actiunilor diciplinare.

CSM a stabilit ca prima comisie, cea pentru judecatori, sa fie alcatuita din judecatorul Anton Pandrea, seful Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (membru CSM) si inspectorii judecatoresti Ionela Dragan si Liliana Crangasu.

Comisia pentru procurori este formata din Dan Nicolae Chiujdea, prim-procuror al Parchetului Sectorului 1 (membru CSM) si procurorii inspectori Marin Lita si Florentina Dragomir.

Pe de alta parte, CSM a finalizat si nota de inspectie privind implicarea controversatului procuror Ilie Piciorus, actual secretar general adjunct al CSM, in cazul anchetarea disidentului Gheorghe Ursu, ucis de catre tortionari ai vechiului regim comunist.

Verificarile au fost demarate in urma cu cateva luni, dupa aparitia in presa a unor materiale care dezvaluiau faptul ca Ilie Piciorus l-a trimis in judecata pe Ursu dupa ce acesta fusese ucis in torturi in beciurile DCP de tortionarii Tudor Stanica si Mihai Creanga (fosti ofiteri de Militie) si informatorul de celula Marian Clita.

Inspectia CSM si-a insusit materialul de control al Parchetului Inaltei Curti, care a stabilit ca Piciorus a emis, in calitate de procuror la Parchetul Sectorului 6, Rechizitoriul 1830/P/1985, prin care l-a trimis in judecata pe Ursu, intr-o cauza legata de detinere ilegala de valuta, rechizitoriu prin care a decis disjungerea unei parti a dosarului referitoare si la alte trei persoane.

Dosarul penal a fost trimis la Judecatoria Sectorului 6, pentru judecare, la data de 21.11.1985, unde a primit nr. 10679/85.

Inspectia sustine ca Spitalul Penitenciarului Jilava a comunicat moartea lui Ursu cu mare intarziere, la data de 28.11.1985 (n.a. - disidentul Ursu apare in acte ca decedat la 17.11.1985) si ca Piciorus a aflat abia atunci de deces - si ca, prin urmare "nu se poate retine nici o culpa in sarcina lui Ilie Piciorus" care n-ar fi stiut despre deces.

Nota de inspectie va fi dezbatuta la sedinta CSM din 10 august a.c., insa, fata de aceste constatari, dosarul poate fi considerat ca si clasat.

Amintim ca Piciorus mai este cercetat administrativ, la cererea ministrului Justitiei, intr-un alt dosar, privind responsabilitatea sa in cazul "sinuciderii" fostului sau subaltern, procurorul Cristian Panait, de la Parchetul General, care nu a mai putut rezista presiunilor ierarhice si politice din cazul "Lele".