Deschiderea granitelor si emigrarea temporara sau definitiva a vreo doua milioane de romani a fost cel mai benefic lucru care i s-a intamplat acestei tari in perioada post-comunista. Presiunea sociala a scazut – nu au plecat cei care aveau posturi bune – drept pentru care Romania are un somaj nesemnificativ, comparat cu Italia, Germania sau Franta.

Sute de mii de familii din Romania, pauperizate de 15 ani de hotie securista sau incompetenta cederista, traiesc mai bine datorita sumelor venite de peste hotare. Banii veniti de la cei ce muncesc in Occident ajung direct la oameni, spre deosebire de fondurile europene vamuite, deturnate sau rispite de caracatita securista (PSD).

Acesti bani alimenteaza direct economia, regasindu-se in constructii si amenajari de case, in consumul de marfuri sau in excedentul de valuta de pe piata, care a dus la intarirea leului, scaderea inflatiei, denominare si explozia microcreditelor.

Pentru Occident, romanii nostri reprezinta un colac de salvare. In Franta sunt anual 500.000 de locuri de munca neocupate. Era firesc sa se gaseasca cineva dispus sa stearga la fund numarul tot mai mare de batrani ai acelei tari sau sa construiasca repede si ieftin case intr-o tara in plina criza de locuinte.

In Italia la fel: cine sa serveasca in pizzerii, cine sa refaca pe nimica fatadele decrepite ale celui mai mare muzeu in aer liber din lume? Occidentalii s-au imbogatit in asemenea masura si au o protectie sociala atat de extinsa incat nimeni nu se mai atinge de muncile murdare, obositoare, prost platite! In plus, legislatia muncii e atat de rigida si birocratia atat de mare incat mii de firme

sunt obligate sa recurga la munca la negru pentru a supravietui. Sa spunem lucrurilor pe nume: daca nu ar fi fost nevoie de romanii nostri, ei nu ar fi putut ramane si gasi de lucru in numar atat de mare. Ca doar nu ar fi ramas toti pe sub poduri, nici nu s-ar fi apucat toti de furat.

Ni se spune mereu ca romanii nu au presa buna in Occident. Dar parca italienii aveau in secolul XIX sau in America inceputului de secol XX? Parca portughezii si spaniolii, care azi se tin tantosi, n-ar fi furnizat servitoarele, instalatorii sau soferii Frantei in ultimele decenii.

Parca irlandezii nu mureau de foame pana de curand, de-au emigrat in Anglia si America mai multi decat au ramas in tara. Marile natiuni imbogatite pe spinarea coloniilor in secolele XVI-XIX au fost dintotdeauna consumatoare de mana de lucru ieftina, iar cand autohtonii s-au imburghezit, aceasta a trebuit importata.

Romanii care muncesc in strainatate sunt deopotriva utili tarii noastre si Occidentului.

Se vorbeste apoi de retelele de prostitutie, de hoti si de cersetori de tot felul. Dar nu acordeonistii din metroul parizian sau hotii de buzunare din Italia sunt marea problema a acestor state confruntate cu terorismul islamic, cu traficul de droguri in scoli, cu marele banditism, cu delincventa juvenila.

Inca nu am auzit de retele de traficanti de droguri din Romania, nici de romani care sa sparga banci si camionete blindate. Criminalitatea romaneasca in Occident este in principal plevusca si in orice caz aceasta nu are nevoie de pasaport ca sa treaca granitele, nici nu a ajuns in Occident datorita Schengen.

In fine, in Occident circulau pana mai ieri mii de studenti sau de profesori, invitati la conferinte sau bursieri. Circulau si cei care incepusera sa traiasca bine in Romania, si isi permiteau o mica vacanta in Grecia sau in Spania. Circulau milioane de oameni de treaba, bunici care mergeau sa-si vada nepotii, iubite care mergeau sa-si vada iubitii.

Iata ca de curand, insa, Guvernul s-a pliat cu slugarnicie unei pretinse presiuni a Occidentului, retinand neconstitutional pasapoartele a mii de romani care uitasera de constrangerile celor trei luni de sejur in strainatate.

Statul nu a penalizat infractiunea printr-o amenda, ci a suprimat un drept constitutional: libera circulatie a persoanelor! E ca si cum unui om care a furat o gasca i s-ar ridica buletinul!

Daca Romania n-ar fi condusa de niste slugoi care fac in pantaloni la cea mai mica incruntare a birocratilor lipsiti de orice legitimitate de la Bruxelles, Guvernul ar fi trebuit sa apere cu dintii libertatea romanilor de a calatori.

N-au decat statele (inca) suverane sa intoarca de la granita pe oricine nu indeplineste conditiile pe care le pun acestea, sau sa-si bata capul cu imigratia si munca la negru. N-au decat autoritatile romane sa inaspreasca represiunea proxenetismului si a banditismului sau sa eradicheze coruptia vamesilor, care a transformat frontierele tarii intr-un svaiter pentru infractori.

Guvernul „liberal“ al tarii ar trebui sa-si aduca aminte de deviza „Prin noi insine“ care a facut Romania Mare si sa-si reprime reflexul de vechil al Bruxelles-ului. Pana sa o faca, romanii au descoperit-o singuri: satui sa mai astepte cu mana intinsa, cum i-a obisnuit comunismul, ca Statul sa-i scoata din mizerie, au plecat in lumea larga sa-si incerce norocul ei insisi.

Masurile politienesti si anticonstitutionale ale Guvernului nu vor avea alt efect decat sa-i oblige sa ramana definitiv in strainatate sau sa recurga la tot felul de tertipuri pentru a intra nepenalizati in tara.

Dar nemultumirea lor se va vedea la proximele alegeri. Alianta DA a uitat poate ca majoritatea romanilor din strainatate au votat pentru ea. Acest lucru nu cred ca se va mai repeta daca Guvernul nu intelege ca nu poate priva de un drept constitutional milioanele de romani care prin munca lor au scos din noroi economia tarii in ultimii doi-trei ani!