Aversa, la a cincea strigare

de Alexandru Moldovan     Saptamana Financiara
Luni, 8 august 2005, 0:00


Privatizarea Aversa Bucuresti a intrat in al patrulea an, dupa trei incercari nereusite si una dusa pana la finalizare. In toamna lui 2004, contractul dintre APAPS si societatea italiana Termomeccanica era deja semnat. Ulterior, intr-o discretie totala, Aversa a revenit in proprietatea statului

Societatea Aversa a revenit in centrul atentiei, inclusiv al guvernantilor, in urma cu doua luni, cand Ungaria s-a oferit sa ajute cu pompe sinistratii din Banat. Atunci ne-am amintit si noi ca avem un producator de pompe de capacitate mult mai mare decat a celor unguresti, pompe care au fost folosite si la inundatiile din Moldova, dar au fost instalate si la centrala nucleara de la Cernavoda.

Interesant este insa ca de atunci nu s-a mai auzit mare lucru despre Aversa Bucuresti, aflata, intre altele, pe lista de prioritati a privatizarilor la care s-a angajat cabinetul Tariceanu in negocierile cu organismele financiare internationale.

Dar ce atata graba cu Aversa, cand aceleasi angajamente s-au luat si in privinta Tractorul Brasov sau Electroputere Craiova, societati ce trebuiau privatizate pana in luna iunie, in caz contrar trebuind sa intre in lichidare?! Spre deosebire de acestea, Aversa este totusi o societate atractiva. Intrebarea este de ce, in aceste conditii, AVAS nu poate s-o vanda. Sau nu vrea?

Terenul face cu ochiul
Pe lista societatilor care au ramas de privatizat, fie la AVAS, fie la Ministerul Economiei si Comertului, sunt cateva care au o pozitie extrem de interesanta. Romaero, de pilda, detine vreo 30 de hectare de teren in cea mai solicitata zona a Bucurestiului, Baneasa, si, chiar daca situatia ei financiara nu este una tocmai buna, terenul pe care sta face cu ochiul multor investitori.

La Aversa lucrurile sunt si mai bune. Societatea este amplasata in cel mai puternic vad comercial al Capitalei, in spatele zonei Obor, unde detine, de altfel, 100.000 de metri patrati de teren, din care jumatate este acoperit de constructii.

In acelasi timp, situatia financiara a societatii nu este deosebit de critica, dovada ca, ori de cate ori a fost scoasa la privatizare, nu au lipsit ofertantii. In anul 2002 se inscriau in cursa pentru pachetul majoritar de actiuni de la Aversa doua societati romanesti (Jafco Holding Romania si A2 Impex SRL Ploiesti) si o persoana particulara din Ramnicu-Valcea.

S-au depus ofertele, dar analiza lor nu s-a finalizat. Nimeni nu e explicat motivul, cert este ca, la interval de un an, privatizarea s-a reluat. De data aceasta, ofertantii au fost un consortiu romanesc format din societatile Imsat si Anticorosiv, si grupul italian Termomeccanica. Dosarul s-a negociat pe parcursul a aproape un an, in final castigator fiind declarat grupul italian.
Minunea nu a tinut insa mult.

Clauza cu bucluc

Spre deosebire de alti investitori interesati de Aversa, italienii de la Termomeccanica erau singurii care aveau acelasi profil de activitate, colaborarea dintre cele doua societati incepand inca din 1999. Pentru pachetul de 66% din actiunile detinute de AVAS, italienii nu au platit mare lucru, surse care doresc sa-si pastreze anonimatul afirmand ca suma s-ar ridica la circa 500.000 de euro.

Desigur, la aceasta se adaugau investitiile in retehnologizare si in mediu, care nici ele nu treceau de trei milioane de euro. A aparut insa o problema, legata de numarul mare de personal de la Aversa. Italienii de la Termomeccanica au anuntat ca dupa preluarea societatii vor face o restructurare, adica vor concedia aproximativ doua treimi din angajati.

De la 1.400 de salariati, Aversa urma sa ramana cu 500, conform planurilor italienilor. Sindicatele si AVAS au fost de acord, cu conditia ca disponibilizatilor sa li se acorde 21 de salarii compensatorii, in conformitate cu Ordonanta nr. 8 a guvernului. Salariile urmau a fi platite insa de statul roman, si nu de italieni.

Ulterior insa, dupa negocierile cu organismele financiare internationale, statul a renuntat la Ordonanta nr. 8, care nu era adresata doar societatii Aversa, salariile compensatorii urmand a fi, eventual, platite de noul proprietar al societatii. Aceasta era clauza suspensiva din contractul de privatizare.

Italienii nu au fost dispusi sa plateasca insa nici un leu pentru disponibilizati, in ciuda faptului ca societatea Aversa isi asuma si ea o contributie la plata salariilor compensatorii. In concluzie, contractul a cazut.

Terenul si milioanele de dolari
Cea de-a cincea incercare de privatizare a Aversa starneste din nou interesul investitorilor. Deja s-au prezentat in fabrica reprezentantii a sapte-opt companii straine si romanesti dornice sa cumpere Aversa. Nu stim cate dintre acestea sunt implicate in acelasi domeniu de activitate, stim insa ca Aversa este o afacere extrem de buna.

Mentionam ca, de la desfiintarea contractului cu Termomeccanica, la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului au fost primite trei scrisori de intentie din partea potentialilor investitori, “inclusiv solicitari pentru vizita tehnica in societate”, dupa cum se precizeaza intr-un comunicat al AVAS trimis redactiei SFin.

Usor de inteles, fie si numai pentru faptul ca cine cumpara Aversa pune mana pe zece hectare de teren aflat in centrul Bucurestiului. La un pret al zonei de 500 dolari/metru patrat, numai terenul ar insemna 50 de milioane de dolari. Asta daca nu luam in calcul constructiile aflate pe el. Dar acesta nu este singurul avantaj al societatii Aversa.

Avantajul e de partea vanzatorului
Eduardo Gariboti, reprezentantul grupului Termomeccanica, recunostea, facand referire la preluarea Aversa, ca nu poate fi neglijata piata din Romania, interesanta in primul rand pentru pozitia ei strategica. Cu alte cuvinte, Aversa are piata de desfacere, inclusiv in tari in care majoritatea firmelor romanesti au pierdut teren dupa 1990.

Aversa produce in prezent pompe pentru Emiratele Arabe Unite, Egipt, Iordania sau Siria, dar si pentru concerne occidentale cum sunt Daimler Craisler, BMW, Electrolux sau Bosh. In continuare, Aversa ramane cel mai mare producator de pompe din sud-estul Europei, avand o traditie de peste 100 de ani.

Cifra de afaceri se ridica in prezent la circa 41-42 miliarde lei/luna, peste 30% din produse fiind destinate exportului. Procentul ar putea fi si mai mare, numai ca devalorizarea euro in raport cu leul nu face competitive exporturile. Oricum, cele mai mari companii din Romania sunt clientii principali ai Aversa.

Exista si probleme, care nu sunt insa de natura sa puna AVAS intr-o pozitie inferioara in procesul de negociere a contractului de vanzare-cumparare.

Se impun investitii de circa 7 milioane euro
“Pentru noi, important este ca cel ce va cumpara pachetul majoritar de actiuni sa continue productia de pompe. Avem o pozitie foarte buna pe piata interna si externa, si cu investitiile pe care le-am facut suntem aproape de competitivitatea atinsa de firmele similare din Vest. Asta nu inseamna insa ca nu este nevoie de investitii.

Apreciez ca pentru utilaje e nevoie de circa cinci milioane euro, iar pentru mediu investitiile s-ar ridica la circa doua milioane euro. Avem si datorii istorice, asta in conditiile in care penalitatile sunt duble fata de valoarea datoriei. Ceea ce este important insa este faptul ca avem o piata foarte buna si pe termen lung.

Am livrat pompele pentru cele doua unitati de la centrala nucleara de la Cernavoda, trebuie sa livram pompele pentru unitatea III si trebuie sa asiguram piesele de schimb. Avem comenzi importante pentru export, dar in momentul de fata nu ne avantajeaza cursul de schimb.”


350787439
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri 457089404
Venituri totale 683975506
Cheltuieli totale 681107940
Profitul brut al exercitiului 2867566
Pierderea bruta a exercitiului
Profitul net al exercitiului 2117136
Pierderea neta a exercitiului


















130 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică