Doi membri ai Guvernului Tariceanu vor fi dati in judecata de catre Centrul de Resurse Juridice pentru ca au refuzat sa faca publice declaratiile de interese ale rudelor de gradul I si ale sotiilor.
Este vorba despre vicepremierul George Copos si de ministrul de stat Gheorghe Seculici, acestia fiind singurii membri ai Cabinetului care au refuzat sa raspunda solicitarii de a face publice aceste date.
Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a adresat solicitari tuturor membrilor Cabinetului Tariceanu sa declare public interesele rudelor de gradul I, precum si ale sotului/ sotiei acestora.
Cererea CRJ raspunde necesitatii stabilirii eventualelor conflicte de interese ale demnitarilor si familiilor acestora, lucru prevazut si de articolul 72 din Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei, prevenirea si sanctionarea coruptiei.
Desi 22 dintre membrii guvernului au raspuns solicitarilor CRJ, chiar daca 9 dintre acestia au facut-o doar dupa ce au primit o reclamatie administrativa, in mod cu totul surprinzator doi membri importanti ai cabinetului au refuzat sa dea curs solicitarilor CRJ.
Astfel, vicepremierul Gheorghe Copos, patronul clubului de fotbal Rapid Bucuresti, care a primit o reclamatie administrativa, a refuzat sa transmita informatiile cerute, motivand ca nu are "calitatea de conducator al vreunei institutii sau autoritati publice", astfel ca legea "invocata de CRJ nu se poate aplica in cazul sau", au declarat reprezentantii Centrului de Resurse Juridice.
Al doilea demnitar care a refuzat orice comunicare cu CRJ este ministrul de stat Gheorghe Seculici. Acesta nici macar nu s-a mai deranjat sa raspunda reclamatiei administrative.
Copos si-a omis neamurile din declaratie
Reprezentantii Centrului de Resurse Juridice contrazic argumentele lui Gheorghe Copos, invocand prevederile articolului 72, aliniatul 1, din legea 161/2003, in care se precizeaza ca "persoana care exercita functia de membru al guvernului (…) este obligata sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii in exercitarea
functiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau rudele sale de gradul I".
Desi legea 161 nu prevede in mod expres declararea intereselor rudelor de gradul I, precum si ale sotului/sotiei, este imposibil de urmarit aplicarea intocmai a articolului 72 din aceasta lege, cata vreme nu sunt stiute interesele acestora, sunt de parere pe buna dreptate, reprezentantii CRJ.
In cazul lui Gheorghe Copos, singura referire la rudele de gradul I este facuta in ceea ce o priveste pe sotia sa, Cristiana Copos, si apare in declaratia de avere, la rubrica "venituri ale declarantului si ale membrilor sai de familie", ca director general si actionar la SC ANA CO SRL.
Despre fiica sa, Alexandra, vicepremierul Copos nu spune nimic, desi aceasta apare ca actionar la SC Alexcor Hospitality SRL. Firma, care se afla in procedura de dizolvare, are sediul declarat in Bulevardul Poligrafiei nr. 1, la aceeasi adresa ca si Hotel Crowne Plaza, al lui Gheorghe Copos.
Cu acelasi nume, insa cu o alta data de nastere, Alexandra Copos apare ca actionar la ANA ELECTRIC SRL, firma care apartine grupului ANA, patronata de Copos & familia. Aceste informatii nu apar, evident, in declaratiile de avere si de interese ale lui Gheorghe Copos.
Averea oficiala a vicepremierului conservator, estimata la peste 200 de milioane de euro, se compune din: trei terenuri intravilane in centrul Capitalei, in suprafata de aproape 1.000 mp, si un teren agricol de aproape 6 hectare in Satu Mare; doua apartamente si o vila de 888 mp, bijuterii in valoare de 113.200 de euro, tablouri in valoare de 186.
500 euro; sapte depozite si conturi bancare in valoare de 16,3 miliarde lei vechi, 76.000 euro si 10.000 de dolari. Cea mai mare parte a averii lui Gheorghe Copos o reprezinta actiunile in valoare de 200 de milioane de euro pe care acesta le detine la societatile din grupul ANA.
Seculici l-a «plagiat» pe Copos
Cel de-al doilea demnitar aflat pe lista neagra a Centrului de Resurse Juridice este ministrul de stat pentru coordonarea activitatilor economice, Gheorghe Seculici.
Si din declaratia de avere a acestuia lipsesc referiri concrete la eventualele afaceri desfasurate de rudele sale de gradul I.
Averea lui Seculici este si ea destul de consistenta, compunandu-se din: patru terenuri de 29 de hectare, o cladire de 200 mp in Statele Unite ale Americii (Lawrenceville) si una de 240 mp in Arad, valoarea de impozitare a acestora fiind de 140.000 de dolari, respectiv 30.000 de euro. Acestea sunt trecute pe numele sotiei, Lucia Seculici.
De asemenea, tot pe numele sotiei este trecut si autoturismul Nissan Murano din 2005, cumparat din SUA. Familia Seculici mai detine bijuterii in valoare de 25.000 de dolari, precum si doua conturi bancare in SUA, in valoare de 30.000 de dolari.
Gheorghe Seculici este si fericitul posesor al aproape 3.000 de actiuni, in valoare de 320.000 de euro, la SC Proiect Arad SA.
Anul trecut, Gheorghe si Lucia Seculici au castigat din salarii 337 de milioane de lei, respectiv 47.000 de dolari. Fara nici o legatura oficiala cu afacerile sau cu conturile din banci, Gheorghe Seculici mai detine, printre altele, si functia de presedinte al Biroului Permanent Judetean al Partidului Democrat Arad.
Ceea ce nu apare in declaratia de avere a lui Gheorghe Seculici este faptul ca sotia acestuia, Lucia, este actionar si administrator, potrivit informatiilor aparute pe site-ul Roleg, la SC Pro-Plan SRL.
CRJ, cu lupa pe incompatibili
Potrivit unui comunicat de presa al Centrului de Resurse Juridice, organizatie care si-a propus sa monitorizeze activitatea demnitarilor de la nivel central si local in vederea combaterii si sanctionarii faptelor de coruptie, au fost trimise deja opt sesizari oficiale institutiilor competente si, desi termenele de raspuns au trecut demult, nu au fost primite decat trei raspunsuri.
"Dintre acestea, unul se refera la cazul dlui Dan Ioan Popescu, pentru care Procurorul General a dispus initierea procedurii de cercetare a averii; al doilea se refera la subprefectul de Dambovita, caz solutionat corect de Ministerul Administratiei si Internelor, iar al treilea ii vizeaza pe unii consilieri locali din judetul Alba, considerati incompatibili.
Fara raspuns raman sesizari privind nume (si cazuri) sonore ca Marian Oprisan, Radu Mazare, Rosia Montana si altele", se arata in comunicatul CRJ.
Cazul parlamentarilor Georgescu si Preda
Nici parlamentarii nu au scapat atentiei Centrului de Resurse Juridice. Astfel, doi reprezentanti ai Legislativului, unul aflat la putere, iar celalalt in opozitie au fost semnalati de presa ca incompatibili.
Primul dintre acestia, Senatorul PSD Radu Cristian Georgescu figura in acelasi timp ca parlamentar si ca administrator la SC Comsig SA.
Pentru a rezolva aceasta situatie, CRJ a trimis o sesizare presedintelui Senatului si, apoi, o reclamatie administrativa, dar nu a primit nici un raspuns, desi au trecut aproape trei luni de zile.
Al doilea ales, deputatul PD de Buzau, Cezar Florin Preda, a fost depistat ca administrator la SC RER Ecologic Service Galati SRL. Si in acest caz, procedura a fost asemanatoare, CRJ neprimind raspuns la sesizari.
Radu Mazare, suspectat de retrocedari dubioase
Un alt caz este cel al primarului municipiului Constanta, Radu Mazare.
In acelasi raport al CRJ se precizeaza: "In data de 10 martie 2005, Organizatia Mare Nostrum, Asociatia EcoDobrogea si Asociatia «Ganditorul in actiune» au sesizat Parchetul National Anticoruptie in legatura cu retrocedarea de catre primarul municipiului Constanta, Radu Mazare, a unor suprafete de terenuri din Parcul Tabacariei din Constanta catre SC Holland Development Group SA.
Pe aceste terenuri, SC Holland Development Group SA a initiat proiectul Centrului de Agrement, Cultura si Comert – Mall. Dispozitiile de retrocedare ridica multe semjne de intrebare dar, desi au trecut cinci luni de la data sesizarii, PNA nu a trimis nici un raspuns in acest caz".
Dan Ioan Popescu a facut avere ca ministru
Unul din cazurile care au stat la baza raportului CRJ este cel al fostului PSD Dan Ioan Popescu, in a carui declaratie de avere presa a gasit anumite neconcordante privind dobandirea averii.
"Conform declaratiilor de avere, pe parcursul anilor in care a fost ministru (2001-2004), dl Dan Ioan Popescu, impreuna cu sotia, a dobandit trei apartamente (suprafata totala a acestora fiind de 341,37 mp, iar valoarea lor de impozitare de 2,1 miliarde de lei), 16.034 mp intravilan si un autoturism Audi (an de fabricatie 2002).
Pentru a lamuri aceste suspiciuni, Centrul de Resurse Juridice a sesizat Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acesta din urma a solicitat Comisiei de Cercetare a Averilor de pe langa ICCJ declansarea procedurii de control", se arata intr-un raport al CRJ.
Marian Oprisan si-a tras complex turistic la poarta
Conform raportului CRJ, Marian Oprisan, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Vrancea (CJV), a incheiat un contract de vanzare-cumparare in noiembrie 2004, prin care CJV cumpara activul complex turistic si de agrement "Caprioara", inclusiv mobilierul comercial si hotelier aferent, in valoare de 17,8 miliarde de lei vechi.
Sumele necesare achitarii primei rate a contractului figurau pe lista "utilajelor, dotarilor si altor cheltuieli de investitii pe anul 2004" sub denumirea "achizitii imobile pentru deservirea serviciilor publice judetene si comunitare".
Presa a semnalat insa faptul ca acest contract nu a avut la baza o hotarare a CJV asa cum ar fi fost necesar.
"Exista suspiciunea ca dl presedinte CJ Vrancea, Marian Oprisan, ar avea un interes personal patrimonial in aceasta achizitie, domnia sa si familia domniei sale (rudele de gradul I) detinand, conform surselor jurnalistice, 8 hectare de teren in imediata apropiere a complexului «Caprioara».
Pentru a investiga aceasta situatie, CRJ a sesizat PNA, dar nu a primit pana acum nici un raspuns, desi au trecut peste trei luni de zile", se arata in raportul CRJ.
