De-a lungul unei existente destul de zbuciumate, conducerea Bancii Nationale a Romaniei a dat suficiente motive sa fie calificata drept aroganta. Pentru ca limbajul, deseori pasaresc, al acesteia sa ajunga totusi sa fie priceput de public, presa din Romania s-a straduit sa traduca mesajul.

Liberalizare de cont de capital, dobinzi de referinta si interventie, acoperire la risc valutar, paritati si alti asemenea termeni arizi, nu doar pentru opinia publica, ci si pentru presa cotidiana, abunda in limbajul bancherilor centrali.

Sa scrii un articol de ziar in care sa explici de ce este importanta o modificare de dobinda cu nu stiu cite puncte procentuale si cum ar putea ea influenta viata cititorilor este un demers riscant.

Intr-un peisaj media in care goana dupa informatia facila si repede vandabila este considerata cheia succesului, o serie de jurnalisti depun eforturi pentru ca, in paginile ziarelor, sa se strecoare, printre violuri si dansul din buric al politicienilor, si informatiile care emana din Palatul BNR.

Spun emana, pentru ca, daca reusesti sa iei direct legatura cu unul dintre cei noua membri ai Consiliului de Administratie al BNR, sa-ti dea o declaratie in doi peri, te poti considera fericit ca l-ai prins pe Dumnezeu de-un picior.

In pofida acestui fapt, justificat, uneori, de reprezentantii BNR prin delicata importanta a informatiilor gindite in Strada Doamnei, ziaristii specializati din presa romana, atit si atitia cit sint, au prezentat, cred, corect deciziile de politica monetara ale Bancii Centrale.

Gratie si unei asemenea atitudini, Mugur Isarescu si ceilalti guru din BNR au scapat ieftin din ghearele exportatorilor loviti crunt de schimbarea, altfel inevitabila, de politica monetara din noiembrie 2004.

Mai mult, as spune ca presa a avut un rol hotaritor nu numai in sustinerea denominarii, ci si pentru ca acest proces sa nu aiba efecte inflationiste, adica sa nu pericliteze obiectivul fundamental statutar al BNR.

Temerea ca nechemati insuficient scoliti in tainele miscarii leilor-tramvai ar putea da buzna ca elefantii in expozitia cu cristale monetare s-a dovedit nejustificata.

Dar se pare ca ea este atit de adinc inradacinata in mintea unora, incit considera sub demnitatea lor ca decizii economice de importanta majora sa fie mai intii comunicate prin mass-media bastinasa.

Tintirea inflatiei, un regim de politica monetara sofisticat, asa cum a binevoit sa ne seminarizeze, la un moment dat, BNR, este pentru publicul larg, pina una-alta, in cel mai bun caz, o barbarie.

Totusi, acest proces isi propune (poftim, alta barbarie!) sa canalizeze asteptarile inflationiste ale publicului roman asa cum doreste Banca Centrala. Treaba grea, comunicare esentiala.

Pentru ca nu este usor sa explici romanilor cum scade inflatia ca indice mediu al preturilor de consum calculat la un cos ponderat de produse, unde ponderea produselor care-l ard pe el la buzunar (asa precum energia electrica si termica, de pilda) nu prea conteaza.

Ce mai presupune ea, tintirea inflatiei? Pai, pasamite, rapoarte trimestriale asupra cresterii preturilor, in care BNR va explica maselor largi care este tinta de inflatie cu o marja de eroare convenabila actualului context macroeconomic mioritic, plus riscuri si beneficii ale politicii BNR „concentrata exclusiv, cu toate pirghiile de care dispune, pentru pastrarea stabilitatii preturilor“.

Asa cum pare ca vede un domn Popa, cu functie inalta de tot, de la BNR, comunicarea cu publicul-tinta, probabil ca aceste rapoarte vor fi citite si intelese doar de cei noua membri ai CA al BNR, tolaniti in scaunele imbracate in piele de Cordoba, stil Ludovic al XIV-lea, si schimbind reciproc amabilitati academice.

Este tintirea inflatiei in vigoare? Da! Acest proces, cica, a si inceput, asa, pe nesimtite, de la 1 august, potrivit unui domn Popa, citat de Reuters.

Romani, stati on-line, BNR transmite pe Reuters cum creste pretul la energie si scade la cartofi in Piata Moghioros, si, daca se rateaza tinta de inflatie, poate o sa aflati si de ce si cum, in caz ca o rupeti binisor in engleza.

Sau, poate, mai aflati ce taxe se mai pregatesc, de la British Broadcasting Corporation de la Ionut Popescu, dupa majorarea TVA. Noi, ziaristii bastinasi, vom incerca sa fim pe faza, sa vedem ce va mai comunica guvernantii, bineinteles, citind dupa cei britanici.