Krista van Veltzen este parlamentarul olandez pentru care contractul de livrare de sisteme "Hawk" Romaniei de catre tara sa, contra a 23,5 milioane de euro, a ridicat semne de intrebare. Parlamentarul a vrut sa afle daca romanii stiu de sutele de plangeri ale militarilor olandezi care au deservit aceste echipamente, depuse ca urmare a suspectelor imbolnaviri de cancer.
Ministerul Apararii a ametit un "Da", dar nu a intrat in detalii.
Pana acum, parlamentarul olandez este singurul politician caruia chiar ii pasa de viata militarilor care vor lucra cu aceste sisteme de rachete.
Politicienii romani, indiferent ca sunt la putere sau in opozitie, tin "ciocul mic", demnitarii, fosti si prezenti, din Ministerul Apararii din Romania tac malc, iar ministrul Apararii din Olanda, caruia i-am cerut o pozitie, a adoptat politica strutului.
In aceste conditii, indiciile conform carora acesta ar fi fost pretul integrarii noastre in UE, taman cand Olanda detinea presedintia Uniunii, par tot mai pertinente. Asa se explica de ce contractul este prezentat ca "strict secret".
In interviul pe care ni l-a acordat, Krista van Veltzen ne dezvaluie, fara tagada, ca modernele rachete PIP III expira, de fapt, anul acesta, iar olandezii au vrut sa scape de ele, fiindca toate costurile exploatarii lor cresc.
Jurnalul National: Pentru inceput, prezentati-ne pe scurt sistemul de aparare antiaeriana Hawk PIP III.
Krista van Veltzen: Sistemele Hawk au intrat in dotarea Fortelor Aeriene Olandeze in anii ’60. Aviatia are patru asa-numite escadroane Triple Air Defence (TRIAD). In cadrul acestui concept TRIAD, sistemele Hawk sunt pentru altitudini mai mici fata de cele la care ajung Patriot: altitudinile mici si medii.
Sistemele au fost modernizate de cateva ori in decursul timpului, mai precis de trei ori.
Ultimul a fost Programul de Modernizare a Produsului nr. 3 – PIP III. Cu toate acestea, la sfarsitul acestui an, sistemele isi termina resursele operationale si tehnice. Mai mult, Fortele Aeriene le-au gasit inlocuitori. De asemenea, o parte din rezerva de rachete este depasita.
Iar adevarul este ca toate costurile exploatarii cresc pe masura ce ele sunt din ce in ce mai putin folosite de alte state.
Jurnalul National: Cand a luat Guvernul olandez decizia sa "scape" de ele?
Krista van Veltzen: Nu cunosc momentul exact. Stiu sigur ca in vara anului 2002 au fost lansate in mod simbolic ultimele rachete.
Jurnalul National: Cate state si-au manifestat interesul sa le achizitioneze?
Krista van Veltzen: Din cate stiu eu, in afara de Romania a mai fost interesata doar Turcia. Negocierile cu Romania au demarat anul trecut.
Jurnalul National: Vorbiti-ne despre contract. Ce stiti despre el?
Krista van Veltzen: Ministerul Apararii olandez a emis un comunicat de presa la 6 decembrie anul trecut, in care preciza faptul ca este vorba de 8 sisteme Hawk PIP III si 78 de vehicule DAF YA-5442, iar valoarea totala a contractului este de 23,5 milioane de euro.
Bolile
Jurnalul National: Sistemul de aparare antiaeriana Hawk PIP III e foarte controversat in Olanda...
Krista van Veltzen: Da, incepand din anii ’90 au fost foarte multe plangeri ale personalului care a lucrat pe aceste rachete si care sufereau de forme rare de cancer sau leucemie. Ministerul Apararii a cerut o ancheta asupra situatiei. Nu era prima ancheta de acest gen, dar cea anterioara nu fusese concludenta.
Ministerul considera ca nu sunt suficiente dovezi stiintifice in sprijinul legaturii dintre sistemele Hawk si boli. Noi (n.red. – Partidul Socialist) am cerut sa se faca o ancheta epidemiologica. Intr-o adresa oficiala catre Parlament (27580, no. 8.), Guvernul a anuntat ca sunt 212 persoane care au depus reclamatii.
73 dintre ei sunt bolnavi de cancer, 48 de alte boli, iar 91 de persoane nu au specificat boala.
Jurnalul National: Si in prezent ce se intampla?
Krista van Veltzen: La nivel oficial, Guvernul asteapta rezultatele studiului belgian. Investigatie care a inceput in 2001 si ar fi trebuit sa fie gata pana acum, dar nu a fost dat publicitatii nimic. Se tot amana. In ceea ce priveste cercetarile facute in Olanda, prima ancheta, v-am spus, s-a terminat in coada de peste. Parlamentul si sindicatele din Armata au cerut o noua ancheta.
In mai, TNO – un institut de cercetari medicale si biologice a demarat o investigatie de literatura. Rezultatele sunt asteptate in octombrie anul acesta. Aceasta ancheta va face referire si la cazurile din Statele Unite, Spania si Germania.
Jurnalul National: Olanda nu este, prin urmare, singurul stat in care au aparut cazuri de imbolnaviri si unde militarii au depus reclamatii...
Krista van Veltzen: Nu, din cate stiu eu, discutii si controverse similare exista si in Belgia, care utilizeaza acelasi sistem. Statele Unite, Germania sunt alte state. Si EUROMIL, uniunea sindicatelor personalului militar, este preocupata de aceste discutii.
Contractul
Jurnalul National: Au fost discutii vizand aceste sisteme si vanzarea lor catre Romania si in Parlamentul olandez. Din cate stim noi, chiar dvs. ati adresat secretarului de stat pe probleme de aparare, Cecilius van der Knapp, mai multe intrebari pe aceasta tema. Ce a raspuns acesta?
Krista van Veltzen: A declarat ca romanii cunosc discutiile care se poarta in Olanda si ca sunt incantati sa cumpere rachetele.
Mai exact, eu l-am intrebat: "In conditiile in care este cert faptul ca rachetele vor intra in dotarea Fortelor Aeriene romanesti, as dori sa stiu daca secretarul de stat i-a informat pe omologii sai romani despre problemele de sanatate si presupusa conexiune dintre sistemele Hawk si acestea.
Nu ar fi mai corect, avand in vedere faptul ca exista dubii in Olanda, sa pastram rachetele si sa le depozitam undeva pentru a evita ca alte state sa aiba probleme de sanatate din cauza lor? Van der Knapp a raspuns: "Dezbaterile din Olanda sunt evident cunoscute in Romania. Nu vrem sa ii impiedicam pe colegii romani sa le achizitioneze deoarece sunt sisteme excelente.
Romanii sunt incantati si noi suntem de asemenea multumiti ca le-am vandut. Asta este tot pentru moment". Si a mai precizat o data ca aceste dezbateri sunt cunoscute in Romania.
Jurnalul National: Ati intrebat si daca secretarul de stat este pregatit sa isi asume responsabilitatea in cazul in care vor aparea imbolnaviri din cauza acestor rachete...
Krista van Veltzen: Raspunsul lui a fost ca nu intentioneaza sa ofere Romaniei ocazia de a returna aceste sisteme. Eu l-am intrebat pe secretarul Van der Knapp de doua ori. Prima data dupa un articol aparut in cotidianul De Telegraaf. A fost insa o discutie foarte scurta, asa ca a evitat sa raspunda la intrebare.
A doua oara era o dezbatere asupra impactului asupra sanatatii militarilor si personalului civil si pe agenda erau si rachetele Hawk. Am intrebat deoarece, acum cativa ani, Olanda a fost pe punctul de a vinde mine iesite din uz altor state si in prezent sunt dezbateri privind comercializarea minelor antipersonal, chiar daca Conventia de la Ottawa prevede distrugerea acestora.
Problemele cu Hawk nu au putut fi dovedite din punct de vedere stiintific, dar cred ca Guvernul trebuie sa informeze statele care sunt interesate sa le achizitioneze de suspiciunile care planeaza asupra lor.
Jurnalul National: Surse din cadrul serviciilor secrete care doresc sa isi pastreze anonimatul ne-au declarat ca Romania nu prea ar fi avut de ales si ca ar exista indicii ca aceste sisteme i-ar fi fost oarecum "bagate pe gat", in perioada in care Olanda detinea presedintia UE.
De pilda, in aceeasi perioada, in cadrul Consiliului European de la 17 decembrie, Romania a primit confirmarea finalizarii politice a negocierilor privind aderarea la UE.
Krista van Veltzen: Nu stiu nimic despre aceasta, dar daca informatiile sunt corecte este ingrozitor. Suntem o tara civilizata si sa "fortam" un alt stat sa cumpere sisteme asupra carora planeaza astfel de suspiciuni este o problema foarte grava.
Jurnalul National: A fost demarata vreo ancheta la nivelul NATO?
Krista van Veltzen: Din cate stiu eu, nu.
Jurnalul National: In momentul in care am inceput aceasta ancheta am trimis o serie de intrebari atat Ministerului Apararii din Romania, cat si Ambasadei Olandei la Bucuresti. Ambasada a raspuns, in urma consultarilor cu Ministerul Apararii olandez, ca "nu detine informatii privind acest contract".
Dar si ca el include o clauza de confidentialitate care ii impiedica sa furnizeze informatii, desi multe dintre acestea se aflau pe site-ul oficial al Fortelor Aeriene olandeze, inca de la 6 decembrie 2004, dupa cum ne-ati spus. Cum comentati acest raspuns al ambasadei?
Krista van Veltzen: In ceea ce priveste ambasada, contractul a fost semnat la nivel ministerial, asa ca este posibil sa nu cunoasca detaliile.
DE ARUNCAT
"Sistemele au fost modernizate de cateva ori in decursul timpului, mai precis de 3 ori. Ultimul a fost Programul de Modernizare a Produsului nr. 3 – PIP III. Cu toate acestea, la sfarsitul acestui an, sistemele isi termina resursele operationale si tehnice. Mai mult, Fortele Aeriene le-au gasit inlocuitori.
De asemenea, o parte din rezerva de rachete este depasita" - Krista van Veltzen, parlamentar olandez
CV
Parlamentarul olandez Krista van Veltzen s-a nascut in 1974. A absolvit Stiintele naturiste si conservarea mediului. Dupa facultate a inceput sa lucreze in cadrul unor ONG-uri pe probleme de mediu din Europa Centrala si de Vest, dar si cu organizatii din Europa de Est pe probleme nucleare si militare.
Mother Earth Friends of the Earth, A SEED (Action for solidarity, ecology, equality and development) si INV (o organizatie avand ca obiect de activitate constientizarea si educarea adultilor si a tinerilor in ceea ce priveste mediul) sunt doar cateva dintre ONG-urile la care a lucrat. A intrat in Partidul Socialist in 1999. Initial, a lucrat ca specialist pe probleme de aparare.
Din mai 2002 a fost aleasa din partea Partidului Socialist in Parlamentul olandez. Activeaza in Camera Inferioara a Parlamentului ca purtator de cuvant al PS pe probleme de aparare, mediu si agricultura.
de Diana Rucinschi, Razvan Belciuganu
