Romania, in coada relaxarii fiscale

de Laura Radulescu     Capital
Miercuri, 10 august 2005, 0:00


In timp ce estul si centrul Europei elaboreaza strategii de relaxare a fiscalitatii, Romania dezbate timp de sase luni introduceri si majorari de impozite, iar pentru urmatoarele sase luni ne asteapta alte discutii despre dari mai mari si pentru mai multe surse de venituri.

Chiar daca au de indeplinit conditii restrictive la nivelul deficitului bugetar si al inflatiei, Cehia, Ungaria si Slovacia anunta relaxari ale sistemului de impozitare, atat pentru cele directe, cat si pentru cele indirecte.

Combustibilul relaxarii fiscale este suplinit si de apropiatele alegeri parlamentare din respectivele tari, insa nevoia de a atrage si mai multi investitori straini si de a ramane competitivi pe piata impulsioneaza la fel de mult.

Alte tari din regiune, membre sau nu ale UE, simt noile directii fiscale si, chiar daca se vor confrunta cu goluri bugetare, anunta diminuari de impozite.

Astfel, Bulgaria reduce impozitul pe profit de la 19,5% la 15%, Moldova scade impozitul pe profit de la 18% la 15%, Estonia a dus cota unica de impozitare de la 26% la 24%, si va ajunge 20% in 2009, Letonia vrea sa reduca impozitul pe profit de la 19% la 15%, iar Lituania a aprobat strategia fiscala care prevede reducerea impozitului pe venit de la 33% la 27% in 2006 pana la 24% in 2008.

In acest timp, bugetul pe 2006 de la Bucuresti nici nu este gata si nici nu va include o politica fiscala relaxata.

Impotriva valului, Bucurestiul decide majorarea TVA de la 19% la 22% si a cotei reduse de TVA de la 9% la 11%, eliminarea facilitatilor pentru afacerile mici si a celor din turism, cresteri ale taxelor si impozitelor locale (o reforma necesara de altfel, dar realizata nu din nevoia de bani, ci dintr-o gandire fiscala pe termen lung) si chiar se gandeste la aplicarea unui impozit de 16% pe
tranzactiile mobiliare, indiferent ca sunt speculative sau nu.

Dupa opt luni de aplicare, dupa opt luni de balbaieli continue in sectorul fiscal si bazandu-ne pe ultimele intentii in materie de impozite, putem spune ca Romania a transformat o idee de succes, cum este sistemul unic de impozitare, intr-un esec. Aproape toate masurile fiscale, inclusiv cota unica, au avut un efect de bumerang pentru actualul Guvern.

Lipsa indeplinirii principalei atributii, colectarea veniturilor, si a unei viziuni fiscale au fost principalele motive. Pana in prezent, stim un lucru cert: est-europenii se vor bucura de reduceri de impozite, romanii nu.

Alegerile parlamentare de anul viitor din Cehia, Ungaria, Slovacia strica planurile fiscale ale romanilor

Scena politica din Europa de Est se va misca din nou odata cu debutul campaniilor electorale destinate alegerilor generale din 2006, dar si ca urmare a inceperii discutiilor despre proiectele de bugete pentru anul viitor.

Ca urmare, multe dintre propunerile mai mult sau mai putin electorale referitoare la bugete iau in considerare evolutia viitoare a politicii fiscale, atat din perspectiva incercarilor de atragere a cat mai multi investitori, cat si din cea a redistribuirii de fonduri pentru sustinerea sistemului social din respectiva tara.

Bataliile politice pentru votul platitorilor de taxe deschid calea unui an intreg de campanie “fiscala” in Cehia, Slovacia, Ungaria si, dupa ultimele declaratii publice, in Romania.

O alta provocare cu care se confrunta noile tari membre ale UE consta in reducerea deficitelor bugetare pentru adoptarea monedei unice euro.

Majoritatea proiectelor elaborate si a declaratiilor factorilor politici sugereaza ca trecerea se va realiza prin taieri de cheltueili, iar cel mai afectat domeniu va fi cel al cheltuielilor alocate pentru sistemul social: platile pensiilor, indemnizatia de somaj, cele de boala.

In Cehia, partidul socialist de guvernamant (CSSD), prin vocea premierului Jiri Paroubek, promite reducerea marjei minime de impunere a veniturilor persoanelor fizice de la 15% la 12%, precum si schimbarea sistemului de deductibilitati, in sensul sustinerii micilor afaceri si a asociatiilor familiale.

De cealalta parte, presedintele partidului de opozitie de orientare liberala, Vaclav Klaus, propune o schimbare radicala a fiscalitatii din Cehia, prin aplicarea unei cote unice de impozitare de 15% atat pentru venituri, cat si pentru profitul companiilor si TVA.

In Cehia, veniturile persoanelor fizice se impun acum cu cote progresive intre 15% si 32%, cota standard de TVA este de 19%, cota redusa - 5%, iar impozitul pe profitul companiilor - 26%.

Suportabilitatea celor doua masuri este contestata atat de catre FMI, care in raportul de tara din 2004 recomanda o politica fiscala prudenta, ca urmare a deficitului bugetar ridicat si a cheltueililor pentru pensii si sanatate, cat si de catre analistii interni. “Pentru 2006, autoritatile s-au angajat la un deficit bugetar de 3,8% din PIB.

Asa ca, orice schimbare a politicii fiscale va fi insotita de elemente de risc”, afirma Pavel Sobisek, economist-sef la HVB Cehia.
Fiecare parte spera sa castige cat mai multe voturi printre platitorii de taxe la alegerile parlamentare din iunie 2006.

Chiar daca, pana in prezent, nici una din parti nu a prezentat tabloul complet al politicilor fiscale care vor fi aplicate, pentru cehi un lucru este cert: vor avea parte in 2006 de reduceri de taxe si impozite.

Actuala coalitie de guvernamant de la Budapesta si-a propus tinte greu de atins in politica fiscala viitoare.

Ungaria este presata, la fel ca si Cehia, pe de o parte de alegerile din primavara anului 2006, iar pe de alta parte, de indeplinirea criteriilor referitoare la deficitul bugetului de stat pentru adoptarea monedei unice (in 2004, deficitul a fost de 4,5%, pentru 2005 se estimeaza un nivel de 3,6%, iar pentru anul electoral 2006, se promite un deficit de 3% din PIB).

In acelasi timp, asa cum sustinea premierul Ferenc Gyurcsany, Ungaria trebuie sa faca fata competitivitatii fiscale din regiune, sa pastreze nivelul investitiilor straine directe, dar si sa aloce mai multi bani pentru dezvoltarea infrastructurii si a sistemului social.

Perspectivele fiscale anuntate de actualul guvern socialist prevad redu-cerea cotei standard de TVA de la 25% la 20%, reducerea marjei maxime de impozitare a veniturilor de la 38% la 36%, diminuarea impozitului aplicat micilor intreprinderi de la 16% la 10%, dar si introducerea unei taxe de 0,5% pentru proprietati de lux.

De asemenea, nivelul contributiilor sociale va scadea treptat pana in 2010, iar de la 1 ianuarie 2006, Ungaria va elimina impozitul pe veniturile nerezidentilor pentru dividendele distribuite, atat catre companii situate in UE, cat si in afara spatiului european.

Pana in prezent, continutul proiectului de buget pe 2006 nu este clar, insa directia acestuia poate fi intuita pe baza angajamentelor oficialilor unguri de a respecta conditiile necesare adoptarii euro, dar si de a stabili un buget “ieftin” pentru alegerile din primavara anului viitor.

Slovacia este una dintre tarile unde un an electoral nu prezinta riscul unor dezechilibre macroeconomice. Datele economice arata ca Slovacia isi va atinge tintele bugetare pentru 2005 fara probleme (deficit bugetar de 3,3% din PIB), in conditiile in care 55% din venituri au fost incasate in prima jumatate a anului.

Oficialii de la Bratislava sustin ca Slovacia este pregatita sa adopte euro in 2009. Pentru aceasta, deficitul bugetar stabilit pentru 2006 si 2007 este de 2,3% din PIB.

Conform analistilor de la Bank Austria Creditanstalt, Slovacia va realiza, in urmatorii doi ani, deficite sub 3%, chiar cu riscul unui an electoral, care va presupune relaxari fiscale sau cheltuieli suplimentare.

Chiar daca nu se lupta cu aceleasi constrangeri ca si alte state din estul Europei, in Romania autoritatile prefera pomeni electorale si majorarea subventiilor, in paralel cu majorari de taxe si impozite. La nivel declarativ insa, si Romania doreste mai multe investitii straine si mentinerea unei pozitii competitive pe piata europeana, ceea ce nu se poate obtine fara o politica fiscala atractiva.

“Este in interesul tarii noastre sa mentinem o politica fiscala pro-activa, care sa creeze premisele unui climat oportun dezvoltarii afacerilor si atragerii de investitii straine”, sustine Mihaela Mitroi, partener la Pricewaterhousecoopers.

Ungaria a anuntat ca intentioneaza sa reduca nivelul cotei standard de TVA de la 25% la 20%, sa reduca marja maxima de impozitare a veniturilor de la 38% la 36% si sa diminueze impozitul aplicat micilor intreprinderi de la 16% la 10%.

Budapesta vrea sa introduca o taxa de 0,5% pentru proprietatile de lux, sa scada treptat nivelul contributiilor sociale si sa elimine impozitul pe veniturile nerezidentilor pentru dividendele distribuite.

Ungaria a anuntat ca intentioneaza sa reduca nivelul cotei standard de TVA de la 25% la 20%, sa reduca marja maxima de impozitare a veniturilor de la 38% la 36% si sa diminueze impozitul aplicat micilor intreprinderi de la 16% la 10%.

Budapesta vrea sa introduca o taxa de 0,5% pentru proprietatile de lux, sa scada treptat nivelul contributiilor sociale si sa elimine impozitul pe veniturile nerezidentilor pentru dividendele distribuite.

In Cehia, partidul de guvernamant promite reducerea, de la 1 ianuarie 2006, a marjei minime de impunere a veniturilor persoanelor fizice de la 15% la 12%, precum si schimbarea sistemului de deductibilitati, in sensul sustinerii micilor afaceri si a asociatiilor familiale.

Partidul de opozitie propune o schimbare radicala a fiscalitatii din Cehia, prin aplicarea unei cote unice de impozitare de 15%, atat pentru venituri, cat si pentru profitul companiilor si TVA.















68 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version