Lichidari de mare viteza

de Daniel Oanţă     Cotidianul
Joi, 11 august 2005, 0:00


Cind o firma din Romania se apropie de incapacitate de plata, legislatia actuala ii ofera doua variante: falimentul sau reorganizarea judiciara. Deznodamintul este insa de multe ori acelasi: iesirea de pe piata. Specialistii in lichidari propun o a treia cale.

Cind o firma din Romania se apropie de incapacitate de plata, legislatia actuala ii ofera doua variante: falimentul sau reorganizarea judiciara. Deznodamintul este insa de multe ori acelasi: iesirea de pe piata. Specialistii in lichidari propun o a treia cale.

Teoretic, legislatia de profil din Romania, adica aceea care reglementeaza falimentul, da o sansa firmelor, fie ele de stat sau private, sa se redreseze financiar prin procedura reorganizarii. Practic, reorganizarea judiciara nu prea functioneaza.

Statistica Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare din Romania (UNPRL), pe anul 2004, releva faptul ca in 10% dintre cazurile de insolventa declarate de tribunale a fost confirmat un plan de reorganizare judiciara si doar in 1,5% dintre cazuri debitorul si-a reluat activitatea in noile conditii oferite de redresare.

Celelalte cazuri de reorganizare judiciara au esuat in faliment. Concluzia se impune singura: reorganizarea judiciara, prin modul in care a fost reglementata si aplicata in Romania, este inutila.

Reorganizarea este o solutie ipocrita

Potrivit lui Arin Stanescu, presedintele UNPRL, legislatia actuala, aflata in curs de modificare la Ministerul Justitiei, propune firmelor cu sanse de redresare o solutie ipocrita. Pentru a se putea vorbi de o reorganizare judiciara, trebuie ca tribunalul sa decida ca debitorul este in insolventa. Or, aceasta echivaleaza cu inceputul sfirsitului.

Este evident faptul ca o consecinta directa a acestui anunt se reflecta in reducerea drastica a credibilitatii. Atit partenerii contractuali, cit si bancile se comporta cu agentul economic ca atare. Il considera sub stigma falimentului, anulind orice plan de redresare, oricit de bine facut ar fi acesta.

Practica a demonstrat ca procedura reorganizarii, in mare parte, nu face altceva decit sa traga de timp in folosul administratorilor care au adus firma in cauza in dificultate. Faptul atrage si critici intemeiate ale UE, care au atentionat autoritatile romane ca iesirea de pe piata a firmelor intrate in dificultate dureaza nepermis de mult.

Calea bunei intelegeri sau faliment automat

Situatiile mai dificile in care poate ajunge o firma la un moment dat nu au la origini neaparat practici de afaceri irationale. Ea poate cadea victima unor conjuncturi nefavorabile, iar intrarea sa in reorganizarea de tip romanesc poate compromite definitiv orice sansa de redresare.

De aceea, UNPRL vine cu o initiativa legislativa care da rezultate in UE si SUA, Legea concordatului preventiv, si propune renuntarea la reorganizarea judiciara.

Legea concordatului preventiv da posibilitatea unui debitor onest, aflat in dificultate financiara, de a evita insolventa. Este vorba de un debitor-victima a conjuncturii nefavorabile, dar care merita protectie, intrucit afacerea sa are sanse de redresare, in beneficiul salariatilor sai, al creditorilor sai (inclusiv statul, pentru creantele bugetare), al comunitatii locale si al sau personal.

Concordatul presupune ca debitorul sa propuna creditorilor un plan de redresare, fara publicitatea extrem de negativa presupusa de actualul cadru legislativ.

Creditorii, ca si in cazul reorganizarii judiciare reglementate de Legea numarul 64/1995 privind reorganizarea judiciara si falimentul, vor putea fi convinsi sa accepte planul de redresare daca debitorul va demonstra ca acestia pot fi platiti in conditii mai avantajoase acceptind concordatul, decit in cazul falimentului. Esecul concordatului va trebui sa duca, automat, la faliment. •

Concilierea prin managerii de criza

Initiativa legislativa a UNPRL a fost adusa la cunostinta Ministerului Justitiei. Un beneficiu al acesteia ar fi aparitia conciliatorilor sau a managerilor de criza.

Legea concordatului ar permite aparitia managerilor de criza, care ar evita lipsa de profesionalism a celor care realizeaza planurile de redresare (reorganizare), precum si slaba pregatire profesionala a administratorilor societatii ajunsa in stare de incetare de plati.

Cel care va superviza procedura de votare a concordatului, care va incerca sa aduca partile la un compromis acceptabil si care va superviza executarea de catre debitor a concordatului, va fi conciliatorul, un particular care va fi remunerat pentru aceasta activitate.

Este vorba de un profesionist, practician in procedurile de insolventa, membru al unui corp profesional ce isi ghideaza activitatea dupa un cod deontologic strict.

Conciliatorul constituie o garantie contra eventualelor intentii sau acte frauduloase ale debitorului. El mediaza incheierea concordatului si controleaza executarea sa de catre debitor, informeaza creditorii si ia masuri de sanctionare pentru incalcarea contractului.

In perioada de executare a concordatului, debitorul isi va pastra dreptul de administrare a propriei afaceri, pentru actele de gestiune curenta. Pentru acte de valoare mare sau neobisnuite, debitorul va trebui sa informeze sau sa obtina acordul conciliatorului.















54 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi