Scandalul provocat de declaratiile lui Traian Basescu potrivit carora grupuri de interese economice isi exercita influentele asupra unor membri ai Guvernului inca nu s-a stins si risca sa accentueze incordarea relatiilor dintre Cotroceni si Palatul Victoria.
Spiritele se incing pentru ca Serviciul Roman de Informatii nu poate satisface dorintele premierului Calin Popescu Tariceanu si ale presedintelui Traian Basescu de a declasifica si face publice documentele, puse la dispozitia sefului statului si prim-ministrului, in care se vorbea despre grupurile de interese.
Astfel, totul ramane la nivelul de acuzatii si contraargumente. SRI a informat oficial ca, potrivit legii de functionare, documentele "secrete de stat" nu pot fi declasificate decat dupa 40 de ani de la arhivare.
Declasificarea unor documente "secrete de stat" este posibila dupa 40 de ani de la arhivare, potrivit Legii de organizare si functionare a SRI, se arata intr-un comunicat de presa publicat pe site-ul SRI.
"Serviciul Roman de Informatii constata ca, prin diferite luari de pozitie publice, se incearca implicarea sa in recentele evolutii ale vietii politice interne.
Fata de aceasta situatie, precizam ca SRI a actionat si se va situa strict subordonat imperativelor apararii Constitutiei si respectului neconditionat al legii, fiind subordonat exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si democratiei constitutionale", se arata in document.
Acces limitat
In privinta unei eventuale declasificari a unor documente "secrete de stat", articolul 45 alin. 2 din Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii stipuleaza ca "Documentele, datele si informatiile Serviciului Roman de informatii pot deveni publice numai dupa trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare.
Aceasta interdictie a legii nu inchide accesul la informatiile Serviciului pentru persoanele care au certificat de acces la informatiile secrete de stat necesare indeplinirii atributiilor specifice functiilor pe care le detin", precizeaza documentul.
Reprezentantii SRI sustin ca informarile pe care le realizeaza sunt destinate, conform legii, acelor persoane - factori de decizie in stat, in ale caror competente intra masurile de prevenire, contracarare ori inlaturare a amenintarilor si starilor de pericol sau atunci cand se impune aplicarea legii.
Intentii identice
Si Calin Popescu Tariceanu, si Traian Basescu vor deopotriva declasificarea acestor documente pentru a proba acuzatiile, respectiv minciunile.
Presedintele Traian Basescu a afirmat, luni, intr-un interviu acordat postului Radio Romania Actualitati, ca premierul a primit de la SRI 21 de documente din care reiese ca unii membri ai Guvernului se afla sub influenta unor grupuri de interese economice si s-a declarat suprins de modul in care Tariceanu a abordat subiectul.
"Cred ca este timpul sa iesim din minciuna. Prim-ministrul a primit 21 de documente de la SRI, iar eu am solicitat SRI sa-mi puna si mie la dispozitie aceleasi documente. Sunt documente importante care nu pot fi facute publice. Eventual voi merge pana la a cere declasificarea lor pentru a proba minciuna, daca va fi cazul", a mai spus Basescu.
In aceeasi zi, premierul Tariceanu a declarat, ca reactie la acuzele presedintelui, ca primeste in mod sistematic informatii de la SRI referitoare la activitatea si intentiile unor firme, numai ca aceste lucruri se intampla frecvent.
Dupa sedinta de marti a Comitetului Executiv al PNL, Tariceanu a declarat ca va solicita, oficial, Consiliului Suprem de Aparare a Tarii declasificarea celor 21 de dosare primite de la serviciile de informatii si la care a facut referire presedintele Traian Basescu. Tariceanu si-a motivat intentia spunand ca trebuie demonstrat daca acuzatiile lui Basescu sunt sau nu fondate.
Tariceanu insista
Dupa sedinta de miercuri seara a Consiliului National de Conducere al coalitiei, premierul Calin Popescu Tariceanu a reluat ideea declasificarii celor 21 de documente, motivand ca nu poate accepta ca asupra Guvernului sa planeze banuieli de coruptie.
"Cred ca este necesara o desecretizare a informatiilor primite de la serviciile specializate, pentru a constata daca exista sau nu astfel de cazuri. Daca se va constata ca anumiti membri ai Guvernului pot fi suspectati de acte de coruptie, atunci autoritatile trebuie sa-si faca datoria.
Pe baza acestor documente, eu afirm, insa, ca de altfel si presedintele, ca nu exista coruptie in Guvern. Dar, din pacate, interpretarile care s-au dat au facut sa planeze astfel de suspiciuni si tocmai pentru ca ele sa fie indepartate cred ca este nevoie de o analiza in CSAT", a conchis Tariceanu.
