In polemica generata de presedintele Basescu pe tema „grupurilor de interese“, Asociatia Pro Democratia a anuntat ieri ca din toamna va lansa o campanie de dezbateri publice pe aceasta tema, dat fiind ca de-a lungul anilor s-au depus la Parlament numeroase proiecte pe aceasta tema, care au fost imediat ingropate.
O lege a lobby-ului ar permite si ar facilita participarea sectorului de business la procesul legislativ si decizional al statului intr-o maniera transparenta, contribuind, in consecinta, la stoparea interventiilor unor cercuri de afaceri atunci cind ele contravin interesului public, prin faptul ca „presiunile“ sint exercitate la vedere.
Toate acestea ar face, spune Pro Democratia, ca si cetatenii si sectorul de afaceri sa aiba mai multa incredere in procesul democratic, dar ar duce si la cunoasterea activitatii institutiilor publice de catre cetateni si mediul de afaceri.
Una peste alta, cunostintele pe care le presupune exercitarea unei activitati de lobby - cunostinte juridice, procedurale, mecanisme institutionale - ar spori educatia democratica a sectorului de afaceri.
Lobby-ul, diferit de „grupurile de interese“
Lobby-ul s-a nascut practic in Statele Unite, ca o forma de presiune civica asupra autoritatilor. In Europa, la ora actuala, nu exista un model unitar, dupa cum recunostea ieri si presedintele PD, Emil Boc.
Tema este oricum controversata, a amintit el, pentru ca unii vor spune ca astfel se promoveaza traficul de influenta, iar altii ca doar asa el poate fi controlat.
Potrivit uneia dintre definitiile in domeniu, relevata de un studiu Pro Democratia realizat in colaborare cu Transparency International, actualele „grupuri de interese“, numite in anii ’50 „grupuri de presiune“, reprezinta grupuri ce se implica in actiunea politica fara a fi partide politice.
Schimbarea denumirii a fost generata de conotatiile negative ale celei dintii, explica Pro Democratia.
Intr-o alta definitie, grupurile de presiune sint grupuri mai mari formate din amatori, care urmaresc sa influenteze sistemul de decizie si opinia publica, iar organizatiile de lobby, grupuri mai mici, alcatuite din profesionisti angajati pentru a influenta eficient anumite decizii politice.
Majoritatea statelor europene nu au o lege
Potrivit unui studiu furnizat de Pro Democratia, in majoritatea statelor europene activitatea de lobby nu este reglementata. In Germania, de exemplu, lobbistii trebuie inscrisi intr-un registru.
In Danemarca, la fel, iar ei pot participa si la dezbateri. In Marea Britanie, ziaristii acreditati la Parlament trebuie sa declare activitatea pentru care au fost acreditati si toate celelalte functii pentru care sint remunerati in legatura cu accesul lor in Parlament.
In Olanda, reprezentantii organizatiilor de lobby primesc permise speciale de acces in Parlament pentru o zi sau chiar mai mult in caz de nevoie, maximum doi ani in cazuri exceptionale. Posesorii lor pot avea acces la dezbateri si pot primi informatii in legatura cu documentele adoptate.
In Franta, Belgia, Portugalia sau Grecia nu exista reguli cu privire la activitatea de lobby. Aceste activitati sint controlate, la rindul lor, de o comisie parlamentara de etica.
