Proprietarii vor fi obligati sa impadureasca suprafetele defrisate in urma cu cel putin doi ani. In cazul in care acestia nu vor raspunde somatiilor transmise de Ministerul Agriculturii, plantarea pomilor va fi facuta de RNP pe buzunarele proprietarilor. Impadurirea unui hectar costa in medie 100 de milioane de lei vechi.

Padurea a reprezentat in ultimul timp una dintre cele mai importante teme de pe agenda autoritatilor romane, dupa ce defrisarile necontrolate au amplificat efectele inundatiilor din iunie.

La sfarsitul lunii iulie a fost initiata "Operatiunea Gaterul", in timp ce Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) a anuntat ieri, prin intermediul unui comunicat de presa, ca persoanele fizice care detin suprafete despadurite vor fi obligate sa impadureasca aceste terenuri.

Potrivit comunicatului, incepand cu 1 august MAPDR a initiat, prin Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare, o actiune de identificare a suprafetelor despadurite si neregenerate, apartinand persoanelor fizice.

Verificarea se va desfasura pana in data de 15 septembrie, pentru ca intre 16 si 30 septembrie proprietarii de paduri sa fie somati pentru a executa impadurirea suprafetelor identificate.

Prevederea e in vigoare din 1996

Vasile Lupu, secretar de stat in MADPR, ne-a declarat ca actiunea se bazeaza pe o prevedere cuprinsa in Codul Silvic, in vigoare inca din 1996, dar care nu a fost pana acum aplicata, din cauza cheltuielilor semnificative pe care le implica.

Aceasta prevedere stipuleaza clar ca regenerarea padurilor aflate in proprietate privata se realizeaza de proprietari in cel mult doi ani din momentul in care au fost taiate.

Cu alte cuvinte, totii proprietarii de paduri, care au fost defrisate in urma cu cel putin doi ani, vor primi somatii pentru impadurirea suprafetelor.

Daca proprietarii nu vor raspunde somatiilor primite, lucrarile de impadurire vor fi executate de catre Regia Nationala a Padurilor (RNP), incepand din aceasta toamna, iar devizele lucrarilor vor deveni titluri executorii pentru proprietari.

Acest ia au dreptul ca in 30 de zile de la primirea devizului de lucrari sa conteste in justitie documentul. De mentionat ca impadurirea unui hectar de padure costa in medie 10.000 de lei noi (100 de milioane de lei vechi).

30.000 de hectare defrisate ilegal

Actiunea se realizeaza dupa norme specifice fiecarui etaj altitudinal, puietii avand varste cuprinse intre 1 si 3 ani, in functie de specie. "In perioada 1990-2004, 30.000 de hectare de padure au fost defrisate ilegal si 95.000 de hectare au fost bracuite", a afirmat Vasile Lupu.

Potrivit oficialului MAPDR, costurile impadurii vor fi suportate si de proprietarii ale caror paduri au fost furate, in cazul in care nu fac dovada unui contract incheiat cu RNP, pentru asigurarea pazei padurii.

De mentionat ca RNP este obligata sa asigure gratuit paza padurilor private, in cazul in care i se solicita acest lucru. MAPDR urmareste prin aplicarea acestei prevederi legale care dateaza din 1996, responsabilizarea proprietarilor de paduri pentru suprafetele exploatate si accelerarea impaduririi terenurilor private.

Protocol Garda de Mediu - Jandarmerie

Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, s-a aratat recent nemultumit de permisivitatea legislatiei care a favorizat defrisarile necontrolate. Multe dintre acuzele formulate de autoritati se refera la ocolurile silvice private.

De altfel, ministrul Blaga a dat ca exemplu cazul unei persoane care a fost improprietarita cu 5 hectare de teren forestier pe care l-a defrisat, pentru ca apoi sa primeasca alte 5 hectare pe care le-a defrisat, de asemenea.

Potrivit oficialului MAI, s-a creat o aparenta legalitate a taierilor ilicite a padurilor, pentru ca organele de cercetare au decis in cea mai mare parte a cazurilor semnalate neinceperea urmaririi penale.

De mentionat ca Garda Nationala de Mediu (GNM) a semnat, ieri, un protocol de parteneriat cu Jandarmeria Romana, potrivit caruia cea de-a doua institutie va fi abilitata sa aplice sanctiuni pentru nerespectarea normelor de protectie a mediului. Cu alte cuvinte, Jandarmeria va putea taia amenzi inclusiv pentru gaterele neautorizate.

Reamintim, ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a lansat in a doua parte a lunii iulie "Operatiunea Gaterul".

"Ne intereseaza cum functioneaza aceste gatere, daca au documentatia legala, daca energia electrica o utilizeaza legal, de unde provine materialul lemnos si unde ajunge cheresteaua. Este o ancheta complexa care se desfasoara in toata tara", a declarat Blaga.

Ancheta este condusa de secretarul de stat al MAI Anghel Andreescu, iar verificarile sunt facute de catre reprezentanti ai ministerelor Administratiei si Internelor, Public, Mediului, Agriculturii si ai Justitiei, precum si ai Inspectoratului de Stat in Constructii.

Gaterele la control

Comisarii Garzii de Mediu au aplicat, in primele doua saptamani ale "Operatiunii Gaterul" amenzi de peste 500.000 de lei noi si au inchis 40 de instalatii de debitare si prelucrare a materialului lemnos.

Potrivit comisarului general al Garzii Nationale de Mediu, Silvian Ionescu, 204 de gatere au fost verificate in perioada 19 iulie - 2 august in judetele Bacau, Neamt, Suceava si Vrancea, grav afectate de ultimele inundatii.

Ionescu a precizat ca au fost intocmite, in acest context, dosare penale in cazul a trei societati care activau in judetul Vrancea, adaugand ca in perioada urmatoare vor fi intocmite noi dosare.

Urmarirea penala ar putea fi inceputa si in cazul firmei Sildoras din Comanesti care a construit ilegal un pod peste raul Ciobanus, contribuind la amplificarea inundatiilor din oras.

"Podul a blocat viitura si, in modul acesta, apa a inundat partea de sus a orasului Comanesti. Este cert lucrul acesta. Noi i-am amendat, am transmis datele primare catre Procuratura si urmeaza sa se intocmeasca dosar penal", a mentionat Silvian Ionescu.

El a precizat insa ca societatile controlate sunt de fapt cele care au autorizatii, pentru ca instalatiile ilegale, care nu aveau nici un fel de autorizatie, erau gasite abandonate, in conditiile in care utilajele erau calde, semn ca functionasera pana la momentul controlului.

In aceste cazuri, comisarii Garzii de Mediu nu pot decat sa faca panda in mai multe randuri, pentru ca nu au posibilitatea legala de a sechestra utilajele folosite ilegal. Potrivit lui Silvian Ionescu, numai in Bacau exista 189 de gatere autorizate, 400 de gatere care nu au autorizatie de mediu si aproximativ 400 de gatere care functioneaza ilegal, fara nici un fel de autorizatie.

Pana in prezent, la nivel national nu exista un inventar al gaterelor. "Volumul de masa lemnoasa avizata pentru taiere in 2005 este de 18,3 milioane metri cubi. Nimeni nu poate sti insa care este volumul real, cert este efectul pe care aceste taieri necontrolate il are asupra mediului inconjurator, care se repercuteaza negativ asupra oamenilor", a spus Silvian Ionescu.

Comisarul general GNM a adaugat ca in cazul Italiei cantitatea de masa lemnoasa avizata anual pentru taiere se ridica la aproximativ 1,3 milioane metri cubi.

De mentionat ca in paralel cu efectuarea controalelor, ministerele cu atributii in reglementarea functionarii gaterelor pregatesc modificarea legislatiei pentru eliminarea exploatarii ilegale a padurilor.

Un avertisment extern privind defrisarile a fost lansat la sfarsitul lunii martie, cand Fondul Mondial pentru Natura (WWF), care a dat publicitatii un studiu potrivit caruia Romania se confrunta, din 1990, cu probleme grave in ceea ce priveste taierea ilegala a copacilor, numai 60% din aceste activitati desfasurandu-se conform legii.