Presedintele Basescu n-a trecut de o zecime din mandatul sau de cinci ani si are deja perspectiva de a ramane in istoria recenta drept un Bismark al Romaniei. Batranul cancelar nu a devenit "brand" pentru vreo masinarie militara, desi a castigat razboaie. Nu si-a lasat numele nici unei doctrine politice.

El a ramas, in constiinta europenilor, drept creatorul sistemului de asigurari sociale si de sanatate adoptat de multe state din zona. In realitate, marele om de stat n-a prea simpatizat principiile pe care s-au cladit Casele de Asigurari. Totusi, cancelarul a promulgat legea, din calcul politic. Intai ca o masura pe care azi am numi-o populista, menita sa stopeze ascensiunea socialistilor.

Cancelarul si-a mai dat seama ca, pentru a fi o forta militara si industriala, Germania are nevoie de soldati si muncitori sanatosi. Iar Asigurarile promiteau sa rezolve o mare parte din problemele de sanatate ale oamenilor. Multa vreme, promisiunea a fost respectata. Nu degeaba sistemul a fost adoptat pana si de "rivalii" francezi.

Mult dupa '89, s-a preluat si la noi forma de organizare germana, dar, conform traditiei, fondul a fost retinut la Vama Bors, asa ca n-are nici un sens vreo comparatie. Normal ca nu produce aceleasi efecte daca nu este acelasi produs.

Sumedenia de ordonante, legi si hotarari de guvern care au completat Legea Asigurarilor ne-au indepartat de modelul original, dupa formula un pas inainte, doi inapoi. Practic, in orice moment poate si ar fi bine sa reinceapa reforma.

Daca pana acum farmaciile s-au aflat in centrul scandalurilor, presedintele Basescu loveste drept la tinta: spitalul, mai precis conducerea acestuia, este buba Sanatatii. Un calcul economic simplu ne arata ca asa e. Medicii de familie si compensatele consuma un sfert din bugetul Casei de Asigurari. Spitalele iau restul de trei sferturi.

Oricat ai strange surubul in medicina primara, nu obtii atatea economii cate s-ar putea face daca spitalul devine ceva mai eficient. E foarte posibil ca in spatele atacului lansat de presedinte sa se afle si calcule politice. Nu neaparat alicirea vanatului mic, cu pene, din ograda liberalilor. Sanatatea e o miza electorala importanta: aici se pierd voturi si se poate castiga popularitate.

Indiferent care au fost motivatiile, Sanatatea nu are decat de castigat daca puterea politica sprijina reforma in domeniu. De fapt, nicaieri in lume nu s-a ajuns la restructurarea sistemului sanitar fara o presiune din afara, sustinuta sau impusa de personalitati politice de prim rang. Clinton a castigat alegerile mizand pe tema accesului la sanatate pentru toti.

Sistemul englez de stat a fost introdus dupa 1945 de o comisie condusa de Lordul Beveridge. Masurile dure din anii '90 au facut parte din pachetul de reforme sociale si economice al Doamnei de Fier. In Franta, care conduce atat in topul cheltuielilor, cat si al rezultatelor din Sanatate, s-a dus un adevarat razboi pentru incadrarea in deficitele bugetare europene.

"Reforma Juppe" a fost introdusa de premierul francez, iar acest lucru ne arata ca, fara sprijin politic de la varful esichierului, nu se poate reusi.

Bine, bine, dar ce au a face mecanismele englezesti ale concurentei in furnizarea de servicii medicale, complicate si pentru specialisti, cu cererea de bun-simt a lui Basescu de a se elimina conflictul de interese din spitalele romanesti? Destul de mult: masurile de restructurare trebuie sa fie aplicate de directorii spitalelor. Or, daca acestia au alte interese, vorbim degeaba.

Pachetul de legi anticoruptie a fost modificat pentru a permite senatorilor sau deputatilor medici sa detina si imunitate parlamentara, si dreptul de a folosi banii bugetului in spitale. Nici o alta categorie profesionala, nici macar Patriarhul Romaniei, daca ar candida la Senat, nu va avea acest drept de care a beneficiat dr. Bradisteanu.

Nici nu e de mirare ca fortele politice nu controleaza acest domeniu, care le erodeaza constant pozitia in sondaje. Partidele si-au trimis in comisiile de specialitate ale Legislativului si in Executiv medici, cel mai adesea directori de spital. Din cei 10 parlamentari care au scos conflictul de interese din Legea Spitalelor, noua erau medici.

Se pare ca politicienilor-politicieni le-a ajuns cutitul la os, si s-au decis sa nu mai plateasca ei la capitolul imagine, in timp ce altii comanda muzica. Fostul guvern a incercat sa curete spitalele, combinatele energofage ale Sanatatii, dar nici un lider important n-a avut taria sa sustina initiativa. O mitraliera Bismark, daca o fi existat, a devenit demodata si lumea a uitat de ea.

Cu un sistem sanitar tip Basescu, daca va reusi sa-l introduca, oamenii se vor intalni in fiecare zi.