La mai bine de sase luni de la primirea portofoliului de ministru al Finantelor Publice, Ionut Popescu pare mai sigur pe sine decat era la momentul in care, alaturi de premierul Tariceanu, a anuntat reducerea cotei de impozitare a veniturilor si profitului.

Ministrul Finantelor zice ca perioada in care ii era frica de ceea ce ar fi putut insemna, pentru veniturile bugetului, reducerea cotei a trecut.

Renuntati la cota unica in urma criticilor primite?

Introducerea cotei unice este o masura foarte buna care isi va arata efectele mai ales de acum incolo. Mie mi-a fost frica de posibilele efecte in primele sase luni, fapt, zic eu, normal. Nu iti este frica doar daca esti inconstient, nu ai cum sa nu ai temeri, in conditiile in care toti in jurul tau striga "aoleu, ce va fi cu bugetul!".

Un alt lucru bun este schimbarea atitudinii fata de rau-platnici si care este cu totul diferita fata de tot ce s-a intamplat in anii din urma.

Nu va reprosati nimic in legatura cu introducerea cotei unice?

Cred ca in domeniul comunicarii masurilor luate puteam face mai mult, dar, pe de alta parte, cred ca unele lucruri care au aparut in presa nu au avut legatura cu aceste masuri.

Despre ce ar fi vorba?

Eu nu am fost de acord sa numesc in anumite functii oameni sustinuti de politicieni, dar despre care eu stiam ca nu sunt dintre cei mai curati. Altii au venit cu diferite solicitari, nu neaparat de genul "bai, hai sa facem o smecherie", dar imi solicitau: "hai sa lasam firma aceea ca, uite, are 500 de salariati, cum sa le vindem hala, pe urma ce vor face oamenii aceia".

Problemele imi erau prezentate sub aspectul lor social, dar nu stiu care erau de fapt problemele lor. Timp ce 15 ani, noi aceasta am facut, am zis "hai sa-i lasam in pace" acolo unde erau 500 de salariati si am ajuns unde am ajuns. Sa le dai iluzia muncitorilor aceia ca ei produc ceva, cand de fapt ei nu fac decat sa consume, iar noi doar sa-i sustinem din impozite si taxe.

Unul din punctele de critica indreptate impotriva dvs. de catre mediul de afaceri a fost instabilitatea legislativa din acest an. Va insusiti critica?

Hai sa vedem care impozite i-ar fi putut afecta in acest an. A fost o reducere a impozitului pe profit la 16%, nu cred ca i-a deranjat, nici impozitul pe tranzactii imobiliare. Au crescut accizele cu trei luni mai devreme, dar in suma absoluta platesc tot atat in lei, din cauza intaririi monedei nationale.

Admit ca am dat mediului de afaceri putine emotii, dar ideea este ca in acest an am schimbat toata gandirea privind fiscalitatea. Mi-am cerut scuze mediului de afaceri pentru situatia de anul acesta. Cred ca sunt si circumstante atenunate.

Care vor fi ultimele modificari aduse Codului Fiscal?

Eu as vrea ca, dupa modificarile pe care le propunem anul acesta, 3-4 ani de zile sa nu ne mai atingem de Codul Fiscal, caci deja am schimbat faliile fiscalitatii. Imi doresc sa fie prevazute printre modificarile aduse si pe cele negociate cu UE si care vor intra in vigoare la momentul aderarii.

Ati anuntat elaborarea unei strategii fiscale pe termen mediu. Ce va cuprinde aceasta si cand va fi definitivata?

Acesta va cuprinde modificarile aduse Codul Fiscal. Fiind o strategie fiscala, nu va cuprinde, spre exemplu, sprijinirea producatorilor de pantofi fara toc sau a siderurgiei. Va fi prevazuta o eventuala majorare a TVA, un program de reducere a contributiilor pe 3-4 ani, astfel incat la finele intervalului acestea sa fie mai mici cu 9-10 procente.

Va mai fi prevazuta trecerea microintreprinderilor de la impozitul de venit la cel pe profit si voi propune ca acestea sa aiba minim cinci angajati. Deocamdata, microintreprinderile sunt modalitati de plata a unor salarii mari fara plata contributiilor.

Pentru toate aceste propuneri doresc sa obtin un acord de principiu din partea Guvernului, iar apoi le voi discuta cu patronatele si sindicatele.

Schita strategiei este elaborata. Sper ca, pana la sfarsitul lunii august, sa fie si adoptata. Noi am facut calculele pentru tot ceea ce inseamna implicatii ale masurilor luate, respectiv ce se intampla daca marim TVA cu doua procente, ce va fi daca le marim cu trei procente, daca modificam cota de 16%, daca micsoram contributiile.

Totusi, eu cred ca aceasta cota de 16% trebuie sa ramana la acest nivel zece ani de acum incolo.

Am o relatie corecta cu primul-ministru

Cum caracterizati relatiile dvs. cu seful Guvernului, Calin Popescu Tariceanu?

In ciuda a ceea ce a mai aparut prin presa, eu si premierul Tariceanu am avut si avem o relatie corecta, chiar si acolo unde nu suntem de acord unul cu celalalt. Am spus ca, daca premierul sugereaza ca vrea sa ne despartim, o fac imediat, fara probleme.

Sustineti posibilitatea majorarii TVA cu 3% de la 1 ianuarie, dar o buna parte a coalitiei de guvernare, in special segmentul politic, nu sustine aceasta masura. Luati in calcul posibilitatea demisiei, daca aceasta masura nu va fi aprobata la nivelul Guvernului?

Masurile pe care eu le propun nu sunt masuri care aduc aplauze imediat. Eu propun masuri corecte economic si care au efecte benefice pe termen mediu si lung. In ce priveste demisia, viata de ministru este una efemera si joci de multe ori cu demisia pe masa, daca esti onest. Eu cred ca s-a vazut deja ca nu accept sa fiu ministru daca trebuie sa fiu de acord cu absolut orice decizie.

Imi pastrez pozitia de principiu conforma cu principiile mele si cu ceea ce cred ca este corect economic.

Daca reducem TVA pentru alimente, comerciantii nu isi vor micsora preturile

Sustineti posibilitatea aplicarii cotei reduse de TVA in cazul produselor alimentare de baza?

- Asa cum s-a vazut cand s-a redus cota de TVA la medicamente pretul nu a scazut, a crescut in schimb profitul negustorilor. Daca acestia pot vinde iaurtul cu 10.000 lei, ei nu-l vor vinde cu 9.500 lei, caci a scazut TVA. De aceea cererile de reducere sunt, dupa parerea mea, pur populiste, doar ca ne produc noua o gaura in buget.

Care ar fi efortul bugetar presupus de aplicarea cotei reduse de TVA?

Va dau doua exemple. La paine si produse de franzelarie, daca s-ar reduce TVA la 9% scaderea de venituri in buget va fi 4.787,5 miliarde lei, iar la carne proaspata reducerea de venituri va fi 3.414,8 miliarde lei.

De fapt, de ce este necesara, in opinia dvs, majorarea TVA?

Necesitatea cresterii veniturilor la buget nu e legata doar de aderarea la UE. Si acum avem nevoie de sosele mai bune, de mai multi bani in sanatate sau in educatie. Cat priveste efectul maririi cotei de TVA, acesta a fost supradimensionat.

Cine consuma mai mult plateste mai mult

Ati anuntat majorari substantiale, de la 1 ianuarie, in cazul taxelor si impozitelor locale, cum ar fi cele pe terenuri, constructii, ambarcatiuni, automobile. Cati bani sperati sa obtineti in urma acestor cresteri?

Pe mine ma intereseaza doar in plan secundar cat as putea aduce la buget prin aceste masuri. In primul rand ma intereseaza echitatea. Fiecare contribuabil trebuie sa resimta ca echitabil impozitul pe care il plateste pentru Dacia lui si cel platit de cel care trece cu nu stiu ce masina de lux pe strada pe langa el. Va trebui sa stie ca acela plateste de 10-15 ori mai mult.

Pe de o parte ati micsorat cota de impozitare a veniturilor si profiturilor, iar pe de alta parte majorati impozitele si taxele!

Filozofia noastra este de a reduce impozitul pe munca, deci pe profit si pe venit, si mutarea accentului pe impozitele indirecte si pe consum. Ti-am dat posibilitatea sa castigi mai mult, dar daca vrei sa consumi mai mult atunci trebuie sa platesti.

Asigurarile noastre de sanatate pot inghiti oricat de multi bani

Cum vede un ministru de Finante redresarea sistemului de asigurari de sanatate?

E o problema de mecanism. Noi am bagat anul acesta mult mai multi bani in medicamente compensate decat anul trecut, dar acest mecanism este de asemenea natura incat inghite oricati bani ai baga.

Nu exista derapaje majore

Discutiile cu FMI destinate realizarii unui nou memorandum la actualul Acord stand-by au fost suspendate pana in luna septembrie. Este ingrijoratoare aceasta situatie?

In Romania nu s-au produs derapaje majore. Chiar daca este o crestere a deficitului bugetar, de la 0,7 la 1%, aceasta este sub standardele UE, de 3%. Ca nu suntem exact pe cifrele convenite cu FMI, aceasta nu e o situatie de natura sa influenteze raportul de tara.