Pare de neimaginat, dar presedintele Traian Basescu a devenit un personaj politic asupra caruia atacurile din presa nu au efect. Nu-i stirbesc imaginea. Fenomenul este ciudat, dar se pare ca el isi are originea in intoxicarea opiniei publice timp de patru ani, cat premier si lider PSD a fost Adrian Nastase.
Atat de mult s-a vorbit si s-a scris laudativ la adresa acestuia, incat inflatia de Nastase i-a determinat pe telespectatori sa-si extraga singuri, din noianul de comentarii pozitive, stirile adevarate, cele care-i interesau cu adevarat pentru ca aveau impact major asupra vietii lor. Stiri curatate de adaugirile propagandistice. Ba, criticii sai obtin exact efectul contrar.
Cel mai bine ar trebui sa stie asta Dan Voiculescu. Cu cat il impunge mai tare cu antenele pe Basescu, cu atat isi pierde influenta. Potrivit ultimului sondaj de opinie, partidul sau nu ar obtine procentul care sa-i permita accederea in Parlament.
Dar ce-a facut presedintele actual ca sa-i reuseasca aceasta schimbare a consumatorilor de stiri? Destui analisti s-au intrecut in a spune despre el ca actioneaza haotic, impulsiv, populist si imprevizibil, ca nu doreste decat sa se razbune pe Guvernul Tariceanu din motive de el stiute... De fapt, Basescu este teribil de previzibil.
A spus inca de la inceput ca va fi un presedinte-jucator si ca va reactiona ori de cate ori va crede ca-i necesar. A vazut ca vreme de peste sapte luni in unele domenii lucrurile merg inspre rau sau se tarasc la fel ca inainte, fara sa se intample ceva bun si a decis sa comunice opiniei publice in felul sau caracteristic: direct, fara ocolisuri.
Iar cetatenii au apreciat franchetea, satui de-atata prefacatorie. Nu trebuie ignorat ca Traian Basescu a castigat alegerile avand de infruntat ostilitatea televiziunilor si presei scrise.
A reusit tocmai pentru ca in mintea telespectatorului s-a format un fel de filtru ce nu lasa sa treaca decat informatie reala, comentariile tendentioase aruncandu-i si mai mult in umbra pe autorii acestora, care si-au pierdut astfel credibilitatea. Romanii au devenit imuni la atacuri fara temei.
Nici n-a terminat bine presedintele Basescu de rostit criticile la adresa unor ministri, ca acestia i-au si raspuns, promitand ca vor lua masuri. O dovada in plus ca autoritatea sefului statului este deasupra celei a premierului Tariceanu. Cuvantul sau are mult mai mare influenta, oricat s-ar stradui primul ministru sa-si construiasca, la randul sau, o imagine de om dur, intransigent.
Traian Basescu mai stie bine un lucru: oricat de mult se straduiesc grupurile de interese ce detin trusturi de presa sa-l denigreze, atacurile lor n-au efect. Sunt anulate, practic, de fiecare iesire publica a sefului statului. Acesta stie cum si cand sa intervina. Spune lucruri grave, ce au rapid impact si lasa institutiile statului sa actioneze.
Daca nu se rezolva situatia, dupa o perioada in care nu mai spune nimic, observand in schimb reactiile, seful statului apare din nou si pune lucrurile la punct.
Exemplul este edificator. Demonstreaza ca presa are acum o mare problema de credibilitate. Telespectatorul, in general consumatorul de informatie, si-a facut propriul sau cazier: acest ziarist a scris despre cazul cutare si nu s-a confirmat... deci imi extrag din ceea ce spune doar ce ma intereseaza, iar restul nu ma mai impresioneaza defel.
Poate ca a venit vremea ca jurnalistii curati, ce n-au in spatele lor grupuri de interese, sa-si infiinteze propriul lor organism, cu adevarat independent. Sa vada cum pot face astfel incat sa-si pastreze demnitatea, credibilitatea, pentru ca o data pierdute nu se mai pot recupera.
Sa nu se lase compromisi de interesele celor care inca se gandesc la faptul ca opinia publica poate fi manipulata in scop personal.
