Zilele trecute, Reuters a dat publicitatii un sondaj privind sansele Romaniei si Bulgariei de a fi admise in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.
Peste 30 de analisti au fost invitati sa evalueze, comparativ, cele doua tari. Probabilitatea ca Bulgaria sa intre in UE la timp a intrunit 70 la suta din sufragiile acestora, in vreme ce "cota" Romaniei s-a situat la doar 63 la suta.
O scadere semnificativa fata de luna mai, cand sansele celor doua tari fusesera estimate, in ordine, la 90, respectiv 80 la suta. Scepticismul celor chemati sa se pronunte ar avea drept principal motiv incertitudinile politice care mineaza actul de guvernare, atat la Bucuresti, cat si la Sofia.
La vecinii bulgari, incapacitatea evidenta de a forma guvernul capata pe zi ce trece accente de telenovela politica. La noi, balbaielile premierului Tariceanu, interventiile nepotrivite ale presedintelui si jocul de-a anticipatele au redus la jumatate sansele de aderare la UE, potrivit analistilor amintiti.
Modul in care au evoluat in ultima vreme guvernantii nostri, dincolo de impresia pe care au lasat-o in cancelariile europene, a creat senzatia unui provizorat politic prelungit, situatie inacceptabila pentru o tara care si-a asumat indeplinirea unor reforme dificile in numai 18 luni.
Acestea presupun, inainte de toate, seriozitate, stabilitate institutionala si coerenta legislativa. Ca sa nu mai vorbim despre eterna problema a coruptiei, ce revine, in forta, in actualitate.
Aparent bine intentionate si cu mare succes la public, recentele declaratii ale presedintelui Basescu, care au pus sub semnul intrebarii onestitatea Executivului, au fost un fel de bomba cu efect intarziat.
De mirare ca Traian Basescu nu stie (sau nu vrea sa stie) ca un sef de stat nu-si poate permite luxul unui dublu discurs, unul destinat consumului intern, dar fara nominalizari care-i aduce simpatia si aplauzele poporului, si altul pentru urechile Bruxellesului.
Vorbind acuzator despre intalnirile dubioase ale primului sau ministru, despre trafic de influenta la ministere, aruncand umbra indoielii asupra intregului Executiv, presedintele a dat apa la moara celor care abia asteapta un motiv sa ne amane aderarea.
E dificil, dupa o astfel de "legitimare", sa mai vii sa sustii ca lupti cu succes impotriva coruptiei.
Dovada, ultima declaratie a purtatorului de cuvant al lui Olli Rehn, care invoca din nou coruptia ca "o problema mult mai serioasa" decat cele de ordin politic, amintind cat de greu va cantari ea in raportul de tara.
Daca vreunul dintre cei aflati la guvernare a calcat stramb, fara indoiala ca trebuie tras la raspundere, dar pentru aceasta exista institutii abilitate.
Orice abatere de la acest traseu legal e periculoasa. Iar daca domnul presedinte a mai adus vorba si despre vami, ar fi trebuit sa-si aminteasca ce insemnatate acorda oficialii europeni securizarii granitelor, din care au facut o prioritate de gradul zero.
Nu spunem ca practica spagii ar fi o bagatela, de neluat in seama, dar, la Bruxelles, arestarea a sase-sapte vamesi si destituirea unor sefuleti vor pali fata de modul in care a reusit infractorul ceh Frantisek Priplata sa treaca nestingherit frontiera, printr-o zona nepazita.
Pentru o tara viitoare membra a UE, aflata la granita acesteia, cazul Priplata ar putea avea consecinte mai grave decat ne inchipuim, in actualul context european in care masurile de securitate capata preeminenta pe zi ce trece.
Cu granitele svaiter si problemele mai sus-amintite, exista temeiuri sa ne trezim sanctionati drastic in raportul de tara. Sunt doar cateva dintre explicatiile reticentelor pe care le au analistii cand vine vorba sa ne evalueze sansele de aderare la termen.
Pentru ca, vorba patronului criminal al firmei "Fierarii veseli", nimeni nu vrea sa aiba de-a face cu "un Congo al Europei" in care "guverneaza legea junglei".
