Incercarea de a impune niste obiective coalitiei este doar o tentativa de a face sa mearga caruta comuna cita vreme criza politica nu a luat sfirsit. De fapt, mizele sint mici: schimbarea celor doi pesedisti din fruntea Parlamentului, schimbarea altor pesedisti din consiliile judetene.
Dar ce se va intimpla apoi? Isi va gasi coalitia busola dupa ce va scapa de Nastase si Vacaroiu si dupa ce va matrasi citiva baroni locali? Vor sti de ce guverneaza, pentru cine guverneaza? Se vor impaca Tariceanu si Basescu?
Singurul cistig pare a fi fidelizarea Partidului Conservator (daca se poate vorbi despre “fidelitate” si PC intr-o singura propozitie). Daca va consimti, cu adevarat, la schimbarea cuplului Nastase-Vacaroiu si la schimbarea de forte in consiliile judetene, fostul PUR isi va taia, formal, legaturile cu PSD.
Ca sa para ca totusi sint mai mult decit un grup de interese cu televiziune, conservatorii au pus drept conditii adoptarea unor legi parasutate din galeria de idei nastrusnice a lui Dan Voiculescu. Tactica PUR-PC e stupida in simplitatea ei: noi propunem prostii care suna frumos, ca oricum sintem atit de mici incit nu sint sanse sa fie adoptate.
Altfel, este iresponsabil sa propui TVA zero la alimente fara sa faci macar un calcul aproximativ al costurilor. Deocamdata, argumentul lui Ionut Popescu este valid: scaderea TVA la medicamente nu a micsorat si pretul acestora, deci scopul initial al masurii a fost ratat.
Insa aducerea la ordine a PC poate fi doar momentana, pentru ca nimeni nu stie, de fapt, ce jocuri ii mai trec prin cap lui Dan Voiculescu (oare, s-o mai fi intimplat pe undeva ca seful unui partid aflat la putere sa plece sa se joace de-a studentul prin lumea buna?).
Asadar cine rasufla usurat pentru ca s-a cazut la pace cu Voiculescu si spune ca s-a terminat criza politica este in eroare. E ca si cum ai spune ca Primul Razboi Mondial s-a terminat dupa pacea de la Buftea. Ca si atunci, nici semnatarii nu se iau in serios si nici frontul de lupta nu e cel principal.
De fapt, primul front este acum intre Basescu si Tariceanu si, deocamdata, adversarii doar isi trag sufletul. Ca tablou general, Basescu este in continua ofensiva si da cel putin senzatia ca are o idee si un plan de viitor. In comparatie, Tariceanu are aerul ca nu poseda decit un singur plan de viitor: sa ramina cit mai mult prim-ministru.
Altfel, stind unul linga altul la masa si zimbind amabil-fortat, Emil Boc si Calin Popescu-Tariceanu semanau cu acele cupluri in care dragostea s-a sfirsit, dar ramin impreuna de dragul copiilor. De obicei, aceste casnicii o tin tot intr-o cearta si copiii ies cam nevrotici.
