Bancile vor solicita garantii suplimentare pentru banii SAPARD

de Florin Rusu     Averea
Vineri, 19 august 2005, 0:00


Actualul Guvern pare destul de interesat de absorbtia fondurilor SAPARD, neaccesate in trecut din cauza lipsei cofinantarii private. Doua sunt motivele pentru care statul este preocupat: pe de o parte, pentru ca sumele necheltuite nu ne vor mai fi acordate de UE, iar pe de alta, pentru ca, in prezent, calitatea produselor autohtone sufera ca urmare a investitiilor reduse din agricultura.

Tocmai de aceea a decis sa ii ajute pe fermerii romani, prin garantarea pana la 70% din valoarea imprumutului bancar necesar cofinantarii proiectelor SAPARD sau prin sustinerea garantarii acestor imprumuturi cu activele viitoare.






Guvernul vrea sa inlocuiasca plugul cu tractorul prin intermediul SAPARD.



Alegerea insa nu apartine beneficiarului, cum ar fi normal, ci bancii. Fermierul se duce la o banca, ii prezinta proiectul si ii solicita un imprumut egal cu 50% din valoarea proiectului, restul banilor venind din partea SAPARD. Banca insa decide daca sa accepte garantarea cu investitia viitoare sau daca sa ii solicite acestuia obtinerea garantarii din partea statului.

Este foarte probabil ca putine banci sa accepte prima varianta, garantia statului fiind mult mai sigura pentru acestea. In plus, inca nu se stie care va fi valoarea fondului de garantare a investitiilor in agricultura.

Asa cum a recunoscut si directorul Ageniei SAPARD, Samoila Szabo, nici ordonanta de urgenta privind creditul investitiilor in agricultura, nici normele metodologce ale acesteia nu specifica nici o suma, ci numai sursele fiantarii acestui fond.

Astfel, daca un intreprinzator depune un proiect in valoare de 50.000 de euro si nu dispune de surse de cofinantare va trebui sa se adreseze unei bancii pentru a obtine un credit de 25.000 de euro pe langa cele 25.000 care vor fi platite de SAPARD. Banca va analiza proiectul si va decide daca ii va da o "scrisoare de confort" cu care sa se prezinte la SAPARD.

Banca va decide daca va prefera garantarea cu activele viitoare sau din fondul de garantare a statului. Daca banca opteaza pentru ultima solutie, beneficiarul va trebui sa aduca unele garantii suplimentare pentru restul de 30% din suma.

Chiar daca accepta garantarea cu activele viitoare, este putin probabil ca banca sa nu solicite garantii suplimentare, desi activele viitoare ar trebui sa aiba o valoare ridicata, fiind noi. Asta pentru ca SAPARD nu accepta achizitionarea de utilaje la mana a doua.

U avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza, in cazul in care beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca, din diferite motive, sa plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru

Intreprinderile Mici si Mijlocii. Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare, urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). Ca urmare a adoptarii acestor masuri, Szabo se asteapta la o crestere a cererilor pentru proiectele SAPARD cu circa 20-30% in urmatoarele doua - trei luni.

"Ne asteptam sa avem cel putin 200 de contracte pe luna, comparativ cu 30-40 proiecte anul trecut, in aceeasi perioada", a spus Szabo.

Reprezentantul SAPARD a mai precizat ca nu a fost stabilita o limita maxima a fondurilor de garantare, ceea ce va permite absorbirea integrala a alocarilor SAPARD. In ceea ce priveste bancile prin intermediul carora fondul va distribui sumele respective, acestea urmeaza sa fie stabilite in urma unei licitatii care va fi organizata de Ministerul Agriculturii.

Potrivit conducerii Agentiei, masurile au fost luate deoarece institutiile bancare sunt extrem de prudente in acordarea creditelor pentru sectorul agroindustrial si agricol, multe solicitari de credite fiind respinse. Aplicarea noilor reglementari este posibila datorita ratei reduse de risc de neplata in cazul beneficiarilor privati ai programului SAPARD, a precizat Szabo.

De altfel, directorul SAPARD a declarat ca a avut unele discutii preliminare cu BCR, banca ce acorda in prezent 70-80% din creditele agricole.

Si CEC-ul ar putea intra in acest circuit, cu atat mai mult cu cat, in strategia de privatizare, se prevede ca viitorul cumparator va fi obligat, prin contractul de vanzare - cumparare, sa acorde credite sectorului agricol, in special pentru cofinantarea fondurilor comunitare. "Acesta este un lucru bun pentru noi, insa nu stiu si daca pentru cumparator", a declarat Szabo.


















60 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică