Ce vraji fac scriitorii romani pentru a le reusi un roman

de Elena Vladareanu     Averea
Sâmbătă, 20 august 2005, 0:00


12 scriitori romani vor petrece in aceasta toamna cateva zile in Franta, timp in care le vor vorbi cititorilor francezi despre literatura romana. Cei 12 au fost selectionati in programul "Les belles etrangeres", un program anual al Centrului National al Cartii din Franta.

Vor duce si vor lasa in Franta "semne" de carte romaneasca Gabriela Adamesteanu, Stefan Agopian, Mircea Cartarescu, Gheorghe Craciun, Dan Lungu, Cecilia Stefanescu si Simona Popescu pentru proza, Ana Blandiana, Letitia Ilea, Ion Muresan, Marta Petreu pentru poezie si dramaturgul Vlad Zografi.

Prezenta lor acolo poate decide viitorul literaturii romane pe piata internationala.

Trei dintre acestia au deja contracte cu edituri franceze.

"Dimineata pierduta", romanul Gabrielei Adamesteanu, va aparea la Gallimard, in traducerea lui Alain Paruit, iar Laure Hinkel, cea care s-a ocupat de organizarea editiei din acest an, a tradus "Raiul gainilor" de Dan Lungu, care va aparea la "Jacqueline Chambon", si "Legaturile bolnavicioase" de Cecilia Stefanescu, roman care va aparea la Edition Phebus.

Am vorbit cu o parte dintre prozatorii selectionati in acest program despre cum scriu si despre cum se simt in literatura romana actuala.

Intrand in bucataria unui scriitor, interesant este ce reteta foloseste si daca foloseste una sau prefera improvizatia. Un "nu" categoric retetei il spun Mircea Cartarescu si Gheorghe Craciun, in timp ce Gabriela Adamesteanu, Stefan Agopian si Dan Lungu sunt mai toleranti.

"Nu am o reteta, iar autorii care folosesc una nu sunt preferatii mei, ne spune Mircea Cartarescu. Un roman se scrie singur, cu cat e mai organic, cu atat e mai bine", este de parere prozatorul.

Gheorghe Craciun, la randul sau, se recunoaste a fi "un prozator care nu crede in subiect, in eficienta estetica a schemelor narative. Scheletul unui roman ma lasa rece".

Ceea ce-l atrage pe acest prozator este, dupa cum ne-a marturisit, "carnea corpului textual, aceasta inefabila materie care infasoara oasele unei povesti. Scrisul meu se naste din propriul meu corp, logica romanelor mele e secretia lor interna", mai spune Gheorghe Craciun.

Dan Lungu nu are o reteta pe care s-o recomande, dar nici nu este un dusman al lor, in timp ce Gabriela Adamesteanu crede ca retetele sunt un atribut al romanelor comerciale, dar "tentatia lor o au si romancierii care, ca mine, scriu despre obsesiile lor - istorice, sociale, personale".

Din punctul ei de vedere, "reusit este un roman bine primit de critica, dar si unul bine vandut", la asta contribuind in primul rand promovarea pe care editura o poate face cartii respective. Oricum, nu va asteptati sa aflati reteta prozatoarei.

"Chiar daca as avea una, n-as deconspira-o", spune ea, in timp ce pentru Stefan Agopian nu exista prozator fara reteta. Dintre cei cu care am vorbit, doar acesta din urma stie ce are de scris cand se apuca de scris. "Stiu totul de la cap la coada. Pana nu am totul in cap nu ma apuc de scris".

Cand incepe sa lucreze la un nou roman, Dan Lungu are "cateva idei clare si un nor de sugestii care imi bazaie prin minte". Nu stapaneste toata desfasurarea, iar finalul poate fi banuit.

In ceea ce-l priveste pe Mircea Cartarescu, acesta ne spune ca "niciodata nu stiu nici ce am de scris pe urmatoarea pagina, chiar daca sunt cu romanul la jumatate".

Improvizeaza foarte mult, asta neexcluzand constructia, "dar ea se face de la sine, nu am eu grija ei".

In momentul in care se apuca de scris, Gabriela Adamesteanu cunoaste "ideea, care se va imbogati pe parcurs, personajul prin care o voi transmite", intrezareste finalul. "Restul e surpriza care face din scrierea unui roman un lucru atat de chinuitor si placut", crede prozatoarea.

Gheorghe Craciun poate spune despre scrisul sau: "o transa cu ochii deschisi si toate simturile conectate la real. Dimensiunea cerebrala a prozei mele este secundara".

Nu de putine ori, ne dezvaluieste prozatorul, are senzatia ca scrie "o carte pe care, de fapt, nu as fi vrut s-o scriu" Cat priveste proza romaneasca actuala, aceasta este "intr-un moment fast", din punctul de vedere al lui Dan Lungu.

Si Stefan Agopian vede partea plina a paharului: "exista carti, mai ales ale tinerilor, care pot intra intr-un circuit european".

Gabriela Adamesteanu, Mircea Cartarescu si Gheorghe Craciun nu mai sunt chiar atat de optimisti. Directiile prozei de la noi "nu sunt sau nu mai sunt gustate in spatiul european, nu sunt solidare cu ceea ce se face in Europa", este de parere Cartarescu, recunoscand totodata ca "proza noastra de azi e efervescenta si foarte interesanta".

Si Gabriela Adamesteanu crede ca sansele prozei actuale din Romania sunt mediocre, "dezinteresul autorilor si PR-ul tarii fiind un handicap in plus".

Iar cei 12 scriitori care vor merge in noiembrie in Franta "se pot astepta sa fie intrebati mai putin despre cartile lor si mai mult despre oribila asasinare a fratelui Roger si despre problemele noastre sociale exportate in Europa", considera Adamesteanu.

Nici Gheorghe Craciun nu-si face prea mari iluzii in legatura cu acest proiect. "Initiativa francezilor este admirabila, dar daca ea nu va fi urmata de strategii romanesti pe termen lung, peste un an sau doi ne vom afla din nou in punctul de plecare", mai spune prozatorul.















61 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi