Zeci de mii de romani sint dependenti de adrenalina

de Cristina Olivia Moldovan     Cotidianul
Sâmbătă, 20 august 2005, 0:00


Iti scoate mintea din functiune pentru citeva momente. Nu e comportament deviant, e tratament. Te stabilizeaza si te scapa de angoase. Romanii au invatat rapid sa-si stimuleze adrenalina: se arunca-n cap, se catara pe bucati de gheata, se plimba cu motocicleta intr-o roata.

„Inainte de a-ti da drumul nu te gindesti decit la moarte. Nu la mama, nu la frati si la surori, ci la moarte. Creste adrenalina la maximum, atunci iti dai seama care-ti sint limitele. E un moment in afara timpului. Atunci“.

Asa explica Mihai Mindreanu, operator bunjee jumping in Cheile Risnoavei, senzatia de care au parte cei ce decid sa se supuna unei terapii intense cu adrenalina.

Din 1999, de la infiintarea centrului de sarituri in coarda, au venit in jur de 4.500 de oameni, cifra pe care Mindreanu o considera extrem de redusa. In plus, aproape nimeni nu a venit de doua ori sa isi dea drumul de la 144,5 metri, cea mai mare distanta de la care se poate sari la ora actuala in Europa.

Ceea ce nu inseamna ca romanii nu si-au insusit pasiunea aruncarilor in hau, sariturile de pe macara, de la 40-60 de metri, fiind extrem de cautate.

Se observa clar o crestere a numarului celor preocupati de diverse sporturi care implica multa adrenalina. Cele mai mari pasiuni se stirnesc in jurul celor care implica bicicleta si rolele, urmate de alpinism si skateboard, spune George Stroe, redactor al revistei de sport extrem Knox.

Chestiune de viata si de moarte

Psihologii spun ca este dificila determinarea unui profil al amatorului de senzatii tari. Exista insa o serie de supozitii.

„Unii cauta prin acest comportament sa compenseze un gol launtric, lipsa unui sentiment de traire autentica. Altii, pe care ii putem numi parasuicidari, cauta sa se puna in situatii extreme tocmai dintr-o frica, nu neaparat constientizata, de moarte.

Este un mecanism de aparare in fata unei angoase pe care o pot depasi doar infruntind-o. O data ce faci asta, se recladeste echilibrul“, spune psihoterapeutul Mihnea Popescu.

O alta motivatie pe care o intrevede el in spatele acestor gesturi este nevoia de autonomie.

„Nu ai resursele interne necesare si simti ca nu esti pe picioarele tale, dar poti, printr-un gest radical, sa-ti dovedesti ca lucrurile nu stau chiar asa“, completeaza Popescu.

Cu dezlegare de la medic

Identificata pentru prima data in 1895 de catre un psiholog polonez, adrenalina face parte din sistemul de aparare al organismului in fata pericolelor imediate. Cresterea secretiei de adrenalina este insotita de accelerarea batailor inimii si de paloarea fetei (cauzata de reducerea fluxului sangvin catre periferie).

Nivelul de zahar din singe creste, pentru a furniza muschilor mai multa energie si pentru a pregati astfel functionarea organismului in situatia-limita in care se afla. Luiza Vitan, endocrinolog, spune ca nu se poate vorbi despre pericole in cazul excesului de adrenalina provocat de sporturile extreme. Cu o singura conditie: un corp sanatos.

„Riscul apare in momentul in care se asociaza cu diferite boli ale organismului, cum ar fi cele cardiace“.

Mai grav decit stresul ocazional pare a fi cel cronic. „In momentul in care ne expunem zilnic situatiilor de stres, apare in exces cortizolul, care slabeste imunitatea. In plus, apar senzatiile de slabiciune si de lipsa a poftei de viata“, spune medicul Remus Lupu.

Daca-i moda, cu placere

Sporturile extreme sint de mult o moda in societatile dezvoltate. Tarile care vin din urma isi insusesc acest comportament cu entuziasm.

In Romania, multinationalele au adus team building-ul extrem, un mini-concediu in care angajatii unei firme trebuie sa faca fata unor situatii-limita, sa faca alpinism, bungee jumping, parapanta, toate pentru stimularea comunicarii si imbunatatirea relatiilor interumane.

„I-as vedea pe romani, mai exact pe cei din categoria in crestere rapida a „oamenilor de firma“, mai degraba tentati de ecstasy decit de prozac.

Adica de mijloace care sa le ofere o excitatie maxima si rapida intr-o pauza de munca, decit de mijloace care sa-i calmeze si sa-i faca cit mai apti de inca o zi intensa de lucru“, explica sociologul Vintila Mihailescu avintul neaos spre comportament extrem.

Parapanta bate alpinismul

Alpinismul si sporturile aeronautice sint printre cele mai vechi manifestari care implica emotie si adrenalina. Numarul practicantilor este in crestere, fapt incurajat de multitudinea locurilor accesibile. Cu toate acestea, sintem departe inca de tarile cu traditie sportiva.

„Daca la noi putem vorbi de citeva mii de alpinisti, in Germania, spre exemplu, ei sint de ordinul citorva milioane. Si, in general, cam acesta este raportul in ceea ce priveste aceste sporturi“, e de parere Marius Vintila, jurnalist specializat in sporturi extreme. Numarul celor care se incumeta sa faca alpinism de tip extrem nu este mai mare de o mie.

In schimb, sint din ce in ce mai multi cei pasionati de escalada si care fac trasee scurte, cu un grad ridicat de siguranta, observa Bogdan Dudau, membru al Federetiei Romane de Alpinism si Escalada. „Paradoxal, sint mai multe trasee decit alpinisti“ observa acesta.

La Federatia Aeronautica, care include planorism, parasutism, zborul cu motor si zborurile ultrausoare, cele din urma se bucura de cea mai mare popularitate. Federatia are 32 de cluburi in intreaga tara si un numar de peste 2.200 de membri iar zborurile cle mai des solicitate sint cele cu parapanta, deltaplanul si balonul cu aer cald.

In plus, legislatia este accesibila si permite practicarea in orice loc din tara, ceea ce nu se intimpla in restul tarilor europene.


















159 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi