Cornu, cea mai mediatizata comuna datorita VIP-urilor care si-au construit aici case de vacanta, a intrat intr-un con de umbra odata cu schimbarea regimului PSD. Edilii regreta acum vremurile in care milioanele de euro erau dirijate de la Bucuresti spre bugetul localitatii in care fostul premier Nastase si-a ridicat o vila si o ferma de pasari.
A fost odata
Din 2000, de cand Adrian Nastase a devenit premier, comuna Cornu a cunoscut o dezvoltare fara precedent. In patru ani, aceasta localitate a devenit un adevarat oras, cu internet-cafe, cablu TV, telefonie fixa digitala, centru cultural de invidiat si lista poate continua.
Accesul la utilitati, dar mai ales privilegiul de a fi vecin de vila cu premierul i-a determinat pe oamenii de afaceri si pe politicieni importanti ai fostului partid de guvernamant sa-si construiasca la Cornu somptuoase case de vacanta. Printre fostii ministri care s-au grabit sa-si ridice case aici se numara Ilie Sarbu si Mihai Tanasescu.
Imaginea oferita de centrul acestei comune simplilor vizitatori este impresionanta: sediul politiei seamana cu o vila de stab, iar cel al primariei cu casa de vacanta a unui parlamentar.
Cosurile de gunoi, plantate din 10 in 10 metri, si antenele parabolice din fata caminului cultural intregesc peisajul oferit de „prima comuna din Romania care indeplineste standardele UE”, asa cum ii placea lui Nastase sa spuna cand mai inaugura un obiectiv important in localitatea sa de suflet.
Localitate sinistrata
Odata cu schimbarea regimului, la Cornu a secat si robinetul cu banii pentru investitiile in infrastructura. Dupa ce, intr-un timp-record, a fost asfaltata majoritatea ulitelor, iar comuna a fost racordata la reteaua de alimentare cu gaze si apa, acum banii nu mai ajung decat pentru plata salariilor din primarie si pentru cheltuielile curente.
„Bugetul comunei este de aproape 20 de miliarde de lei. Singura investitie pe care ne-o mai putem permite este extinderea retelei de canalizare, care acum masoara doar 6 km”, sustine Nicolae Manta, viceprimarul PSD al localitatii.
Intr-adevar, semnele „decaderii” se vad: spatiile verzi au inceput sa paleasca, prin pavelele trotuarului au napadit buruienile, iar numarul vilelor in constructie este mult mai mic decat in vremurile bune.
Mai mult, edilii comunei au cerut ajutorul Consiliului Judetean Prahova pentru acoperirea pagubelor provocate de inundatii.
„Avem promisiuni de la judet ca ni se vor aloca cam trei miliarde. La inundatii au fost afectate scoala si vreo 20 de gospodarii. In bugetul local nu au fost prevazute cheltuieli suplimentare”, completeaza vicele.
