Daca suni un om de afaceri sa-l mai intrebi cum sta cu sanatatea, tot mai des ti se raspunde in ultima vreme: „Sunt cu nervii la pamant!“. Si asta nu din cauza competitiei acerbe pe care o anticipeaza la momentul intrarii Romaniei in UE.

Ci, pur si simplu, pentru ca logica economica pe care o aplicau pana acum ca sa-si maximizeze profiturile nu mai functioneaza.

Atunci cand fostul ministru al Finantelor Ionut Popescu anunta majorarea TVA de la 1 ianuarie 2006, simultan – intamplator? – cu declaratia ferma a presedintelui Basescu ca se va reduce CAS-ul cu 2-3 procente, intreprinzatorul roman si-a suflecat manecile si a pus creionul pe hartie.

Reducerea CAS aducea niscaiva bani in plus, majorarea TVA il cam punea in incurcatura. Daca cresteau corespunzator preturile, risca sa fie scos de pe piata de produsele ieftine din import. Daca nu majoreaza preturile, se reduce profitul, care si asa nu e prea mare.

Totusi, calculele puteau fi facute, cu aplicarea, bineinteles, a unui coeficient de risc – stiut fiind ca nu intotdeauna cand ministrul Finantelor a spus ceva s-a si intamplat.

Curand, insa, lucrurile s-au complicat. Liderul PD Emil Boc s-a aratat ferm impotriva acestei masuri, spunand ca are un puternic caracter antisocial. Ca sa nu piarda teren in fata electoratului, acestei opinii i s-au raliat rapid si liberalii.

Intrand chiar in contradictie cu liderul lor, premierul Tariceanu, care argumenta ca nu se poate fara majorare de TVA.

Avem proiecte de infrastructura, pe care trebuie sa le sustinem, cofinantarea proiectelor cu bani de la UE ne costa, iar reducerea CAS este de-a dreptul imposibila fara majorarea TVA – au fost argumentele primului ministru.

Desi logica economica ii dadea dreptate primului-ministru, oamenii de afaceri aproape ca au rasuflat usurati la acest moment. In jumatate de an de guvernare, regula a fost ca decizia politica o bate pe cea economica.

Daca PD si PNL nu accepta sa piarda voturi prin majorarea TVA - care ar aduce cresteri de preturi la toate produsele si serviciile- sansele ca premierul Tariceanu sa-si impuna vointa sunt practic zero…

Depasirea de mai multe ori a termenelor-limita declarate pentru definitivarea strategiei fiscale nu i-a mai surprins pe oamenii de afaceri.

Nu respecta guvernul legea, care spune ca orice modificare de taxe si impozite trebuie anuntata cu cel putin sase luni inainte de aplicare si supusa dezbaterii publice, ce mai conteaza cuvantul unui ministru?

In acest context, intentiile „scapate“ prin presa de deja fostul ministru Popescu, de majorare de zeci de ori a impozitelor pe vile si masini de lux sau de crestere a impozitelor pentru microintreprinderi, au starnit doar zambete si dezbateri ideologice. „Oricum il schimba…”.

Pana la urma, evenimentul „fiscal” cu gradul cel mai mare de certitudine – inlocuirea ministrului de Finante – a avut loc, iar ceea ce a urmat a fost o desavarsire a bataii de joc la adresa contribuabilului roman. Motivatiile economice ale premierului Tariceanu pentru majorarea TVA au disparut peste noapte.

Proiectele majore de anul viitor poate le finantam prin „imbunatatirea gradului de colectare a impozitelor“. Asta trebuie sa facem inainte sa ne gandim la majorarea vreunei taxe, ne transmite Tariceanu prin intermediul unui comunicat, inainte sa plece intr-o binemeritata vacanta de o saptamana.

Pozitie impartasita, se pare, si de noul ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu. Pe vremea cand era secretar de stat la Finante, a redus TVA-ul, nu l-a crescut, spune noul finantist-sef. Vestea proasta este insa ca „vom vedea daca putem reduce CAS-ul de anul viitor“.

Deja foaia din fata bietului platitor de taxe si impozite este innegrita de mazgalituri. Momentul cedarii psihice, in care bucata de hartie dispare mototolita in pumnul strans, vine in cursul aceleiasi zile. Taman cand guvernul a lasat-o mai moale cu TVA-ul, vicele PNL Dan Radu Rusanu da ca sigura majorarea la 22%.

Lucru dezmintit apoi, cateva ore mai tarziu, de PNL, printr-un comunicat: „Toate afirmatiile aparute in presa pe marginea majorarii TVA sunt doar opinii exprimate in mod personal (…). Precum se stie, obiectivele PNL in domeniul politicii fiscale sunt (…) relansarea economica si intarirea clasei de mijloc“.

In vremea asta, e drept, clasa de mijloc sufera transformari majore – trece de la disperare la invidie: ce bine e de milioanele de romani care lucreaza in strainatate!