Zeci de persoane au cazut victime in ultimele doua zile luptelor de strada izbucnite intre siiti, in sudul Irakului. Liderul radical Muqtada al-Sadr s-a opus proiectului de Constitutie sustinut de siitii aflati la guvernare.

Ciocnirile au inceput miercuri la Najaf, unde si-au pierdut viata sapte persoane si au fost ranite citeva zeci. Peste 1.000 de demonstranti siiti i-au atacat pe sustinatorii clericului radical siit Muqtada al-Sadr, care voiau sa redeschida un birou in oras. Joi dimineata, luptele intre militiile siite au cuprins alte orase din sudul Irakului, producind noi victime.

Muqtada al-Sadr a lansat joi un apel la incetarea violentelor intersiite: „Cer credinciosilor sa nu atace civili nevinovati, sa nu cada in plasa comploturilor americane care urmaresc invrajbirea noastra“. El i-a cerut rivalului sau, Abdul Aziz al-Hakim, sa condamne actiunile sustinatorilor lui, anunta Rompres.

Ce au de impartit siitii

Militiile lui Muqtada al-Sadr, numite „Armata Mahdi“, sint formate in principal din siiti aflati in regiunile sarace ale Irakului. Sadr, un imam de 30 de ani, se bucura de popularitate si datorita personalitatii tatalui sau, imam ucis de regimul Saddam Hussein in 1999. El a condus anul trecut doua ofensive impotriva fortelor aliate din Irak.

Gruparea sa a fost scoasa in ilegalitate, dupa ce armata americana a reusit sa o indeparteze din Najaf. Armata Mahdi are de mai multa vreme relatii tensionate cu militia Badr, aripa inarmata a Consiliului Suprem al Revolutiei din Irak, partid siit aflat la guvernare. Evenimentele de miercuri sint primele ciocniri violente intre cele doua grupari.

Muqtada al-Sadr le reproseaza conducatorilor Consiliului faptul ca in timpul dictaturii s-au refugiat in Iran si ca vor sa divizeze Irakul.

Constitutia discordiei

Muqtada al-Sadr s-a alaturat conjunctural sunnitilor, in lupta impotriva proiectului de Constitutie propus de kurzii si siitii de la guvernare. Proiectul este sustinut de SUA, care incearca sa grabeasca in acest fel retragerea trupelor sale din Irak.

Majoritatea partidelor irakiene finalizasera ieri proiectul de Constitutie, dar minoritatea sunnita inca se opunea acestuia. Proiectul include posibilitatea ca unele regiuni din Irak sa isi declare autonomia. Sunnitii se tem ca in felul acesta se vor crea o regiune autonoma siita in sud, sub influenta Iranului, si una kurda in nord.

Atit sudul siit, cit si nordul kurd detin resursele de petrol din care provin majoritatea veniturilor irakiene. Sunnitii, localizati in centrul tarii, vor pierde in felul acesta accesul la venituri. In proiect exista o prevedere conform careia fostii membri ai Partidului Baas al lui Saddam Hussein nu vor avea dreptul sa acceada la unele functii in stat.

Conducerea Baas se afla in miinile minoritatii sunnite, din care dictatorul facea parte.

Majoritatea decide

Siitii si kurzii pot trece proiectul de Constitutie prin Parlament fara sprijinul sunnitilor, deoarece detin o majoritate mai mult decit confortabila. Sunnitii au boicotat alegerile parlamentare din ianuarie, astfel incit nu au o reprezentare reala in Parlament.

Presedintele irakian, Jalal Talabani, a cerut totusi sa se incerce obtinerea unui consens intre toate partidele irakiene, incluzindu-i si pe sunniti. Constitutia, care are un pronuntat caracter islamic, va fi supusa unui referendum national in octombrie.